Ovidiu Pop...printre muzicieni!

Concert de Crăciun la Târgu Lăpuș

2011-12-10T10:42:00.001+02:00

Sâmbătă,17 decembrie, ora 18, în sala Casei de Cultură a Oraşului Târgu-Lăpuş,va avea loc Concert de Crăciun. La acesteveniment va participa Corul de tineri al Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea, dirijatde Ovidiu Pop. Corul este format din peste 100 de tineri elevi, studenti si absolventi a diferite facultăți.

Programul va fi alcătuit din colinde tradiţionale românești, germane, americane, compuse de: Adolphe Adam, Franz Gruber, D.G Kiriac, G.F.Haendel, Mykola Leontovich, S.Pautza, Lloyd Larson,

Acompaniament pian: Matei Camelia, Seretoc Lacrămioara.

Solişti: Eleonora Roșca (violoncel) Camelia Matei (pian), Maior Ana-Ruth (pian) Pascariu Anca (sopran), Vesa Amos (vioară),

Vă aşteptăm cu drag şi vă dorim SĂRBĂTORI FERICITE!

Concert extraordinar cu ocazia Zilei Unirii Principatelor la Sala Radio

2011-01-20T06:57:00.000+02:00

Alexandru Tomescu (vioară) și Horia Mihail (pian) vor susține duminică, 23 ianuarie 2011, un recital extraordinar organizat de Orchestrele și Corurile Radio si Fundația Radio România cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Invitata specială a serii este soprana Alexandra Coman, acompaniată de Livia Teodorescu/Ciocanea. Evenimentul, care va avea loc la Sala Radio începand cu ora 19.00, va oferi publicului...citește mai departe AICI.

sursa: bestmusic.ro

Un nou început al Corului de Tineri

2011-01-18T11:44:00.003+02:00

Corul de Tineri al Bisericii Emanuel din Oradea şi-a reînceput activitatea sub îndrumarea şi călăuzirea Domnului cu puţin timp înainte de Sărbătoarea Naşterii Domnului.
Mulţumesc Domnului pentru acest cor şi sperăm ca împreună cu El să facem lucrări minunate!

Urmăriţi: Corul de tineri al Bisericii Baptiste Emanuel Oradea -2010
Dirijor. Ovidiu Pop

Seară de Colinde

2010-12-11T09:15:00.000+02:00

Marți 14 decembrie, ora 18.00, la Biserica Emanuel din Oradea va avea loc o Seară de Colinde susținută de toate corurile bisericii Emanuel si soliștii. Vă așteptăm cu drag!

Recital de Orgă

2010-12-10T23:13:00.000+02:00

Luni, 13 decembrie, ora 18, vă invit la un Recital de orgă organizat de Conducerea Liceului Teologic Baptist Emanuel.

Johannus Ecclesia d-35

2010-10-14T07:33:00.001+03:00

Am bucuria să vă prezint noua orgă a Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea: Johannus Ecclesia D-35. Am cântat pe multe instrumente ale unor diferiți constructori de orgi, dar pentru mine, Johannus rămâne în top. Îmi cer scuze pentru o calitate nu tocmai bună a înregistrării video. Vă invit să ascultați: Preludiu pentru orgă in Do Major BMW 553 ( I.S.Bach), și cântarea El m-a condus ce har divin!

Celibidache Mozart Requiem

2010-07-26T09:39:00.000+03:00

Pentru mine e o plăcere să vizionez repetiții cu maestrul Sergiu Celibidache și de aceea periodic, vă mai dau câte o bucată cu el. Cînd ascult interpretăriile lui, devin alt om. E dirijorul model! În acestă repetiție, Sergiu Celibidache ne arată că a știut să fie și blând și amabil. Urmăriți cum conduce muzica, legăturile dintre fraze, relatia cor-orchestră, totul e absolut magic:

Mi-am schimbat prietenul!

2010-07-23T17:53:00.004+03:00

De ceva vreme încoace mi-am petrecut și mi-am ales prietenii in funcție de ceea ce-mi oferea fiecare! Cu prietenul din prima imagine Roland Fantom X8, am facut cunoștiință in Statele Unite în 2006, m-a impresionat de cum gândește, cum știe să emită sunetele, și modul cum arăta...nu-mi era rușine să ies cu el în public. L-am cumpărat pe loc. După o perioadă de 2 ani de zile am renunțat la el. Pe acest prieten îl recomand cu încredere.

Al doilea prieten, foarte bun, preferatul soției mele, tot in Statele Unite l-am cunoscut. Era un prieten modest, ușor de abordat, cu un limbaj simplu. Știa să emită sunetele foarte natural, nu făcea multă gălăgie (claviatura silențioasă), dar nu era genul meu, și după un an de zile am renunțat și la acest prieten.

Poate vă întrebați ce m-a nemulțumit sau ce caut? Răspunsul este: un sunet curat de orgă. Recunosc că ambele instrumente m-au impresionat în ceea ce privește sunetul de orgă, dar nu destul. Sunetul era unul standard; nu puteam să modific registrele. Iar claviatura nu era una potrivită pentru a studia lucrări scrise pentru orgă. Într-o zi am auzit de Viscount Cantorum VI. Un instrument modest, cu un mod de abordare simplă, cu un sunet formidabil și neașteptat la înfățișarea lui. E o plăcere să cânt pe un astfel de instrument, și sper că imi va rămâne prieten pentru mult timp. În curând va sosi și suportul special creat din lemn pentru el, și sper ca în scurt timp voi atașa un midi bas pedal. Iată câteva caracteristici, și apoi câteva imagini.

Keyboard 61 keys

Organ Styles 4 (Baroque1, Baroque2, Romantic, Symphonic)

Temperaments Equal; Meantone; Werkmeister; Kirnberger; Pythagorean

Pedal Prinzipal 16'; Oktave 8'; Gedackt 8'

Manual I Gamba8'; Bourdon 8'; Vox Celeste 8'; Offenflöte 4'; Nasard 2 2/3'; Zimbel 3f.;

Trompete 8'

Manual II Prinzipal 16'; Prinzipal 8'; Rohrflöte 8'; Oktave 4'; Spitzflöte 4'; Nasard 2 2/3';

Superoctave 2'; Terz 1 3/5'; Mixture 4f.; Trompete 8'; Oboe 8'; Tremulant

Orchestra Voices Strings1, Strings2, Choir1, Choir2, Harpsichord, Harp, Celesta, Chimes

Reverberation With Slider Depth control

Tremulant Depth & Speed adjustable

Transposer -3 to +3 semitones

Pitch Control -100 Cent/Semitone to +100 Cent/Semitone

General Memories 6 buttons, A/B memory bank selection button (12 total)

Slider Controls Master Volume; Bass-Man.I/Man.II Balance; Reverb

Other Panel controls Split (set point) button; Man.I Octave Up & Man.II Octave Down buttons;

Organ style 4 position button, Track 1&2, Rec, Start/stop buttons

Demo Songs Yes

AMPLIFICATION

Amplifiers 2 x 22 Watt

Speakers 2 x 5'' full range (bass reflex system)

Connections AC Main Input; Expression Pedal; Stereo Line Out; Stereo Headphone; MIDI, bass pedal

In & MIDI Out

Interesant...ar merge așa ceva și în școlile noastre?

2010-07-21T09:28:00.004+03:00

Poate în viitorul apropiat vom avea așa ceva și în școlile noastre de muzică din România, poate chiar și în filarmonici dacă tot desfințează actualul guvern activitatea culturală!

Concerte Oratorium

2010-07-20T09:40:00.001+03:00

Anca Pascariu mi-a trimis un mail cu mai multe detalii despre concertele Oratorium și anume:

Este un curs de măiestrie, de 7 zile, pentru orchestră şi cor, care oferă un model cristocentric de excelenţă în cântat, tinerilor muzicieni profesionişti români, prin repetiţii şi concerte conduse de profesionişti de talie internaţională, într-o atmosferă profesională pozitivă şi creativă. Proiectul pentru 2010 se desfăsoara între 18 şi 25 iulie şi implica participarea unui număr de aproximativ 50 de tineri muzicieni profesionişti. Programul pentru a doua ediţie a proiectului Oratorium ne permite sa explorăm spiritul si trasăturile stilistice specifice muzicii lui J.S. Bach:

Suita orchestrală nr. 3 in Re Major, BWV 1068

Două motete:

Fürchte dich nicht, BWV 228

Komm, Jesus, komm! BWV 229

Magnificat în Re Major, BWV 243

Recitaluri de muzică de cameră:

1. Marți, 20 iulie, orele 19:00

Biserica Reformată de pe str. Mihail Kogălniceanu, Cluj-Napoca

-Intrarea este gratuită

2. Miecuri, 21 iulie, orele 19:00

Muzeul de Etnografie, Cluj-Napoca

-Intrarea este gratuită

Concerte Oratorium

CLUJ-NAPOCA
23 iulie, orele 19:00
Biserica Reformată de pe str. Mihail Kogălniceanu

TIMIŞOARA
24 iulie, orele 18:00
Sala Filarmonicii de Stat "Banatul" Bd. C. D. Loga, nr. 2

BUCUREŞTI

25 iulie, orele 19:00 Sala "Mihail Jora" a Radiodifuziunii Romane

Preţul unui bilet la concert este de 20 RON şi se poate cumpăra în seara concertului!

Nu desfințați Corul Academic de Stat - Arad

2010-07-20T09:22:00.000+03:00

Se pare că va fi desfințat și Corul Filarmonicii de Stat din Arad! e trist...
Detalii AICI, și AICI.

Nu desfintați Opera din Constanța!

2010-07-19T21:56:00.003+03:00

E teribil ce se întâmplă în România! De aceea suntem ce suntem! Marius Cruceru spunea: Dacă tot ne dirijează cineva, măcar să o facă precum Kleiber sau Celibidache!

Din păcate Opera din Constanța se desfințează în urma unei proaste pregătiri a dirijorilor care conduc țara noastră.
Detalii AICI, AICI, și AICI

Te invit să te alături pe Facebook grupului: Nu desfințați Opera din Constanța!

Angela Gheorghiu / Sacred Romanian Orthodox Church Song

2010-07-07T10:02:00.003+03:00

Va dau sa ascultati o piesa romaneasca Privegheati si va rugati interpretata de Corul Madrigal, solista Angela Gheorghiu impreuna cu London Philarmonic Orchestra, dirijor: Ion Marin. Un aranjament extraordinar!

Tactare mecanică

2010-06-07T09:29:00.001+03:00

Tactarea, sau dirijatul mecanic, este o problemă cu care se confruntă mulţi dirijori. Parcă şi acum îmi aduc aminte de profesorul meu de dirijat, care la începutul cursurilor, îmi spunea: Nu dirija mecanic! Ascultă muzica!

În urmă cu cîteva zile am primit un mail de la un coleg foarte talentat şi pasionat de tehnică, în care-mi spunea astfel: Uite ce o să te înlocuiască pe tine peste vreo 20 de ani!

Minirecital de orgă

2010-06-04T10:56:00.004+03:00

Astăzi, 4 iunie, începând cu ora 18, la Capela Universităţii Emanuel din Oradea, Nufărului 87, va avea loc un minirecital de orgă, susţinut de studenţii clasei de orgă a profesorului Garai Zsolt:

Ana-Ruth Maior- anul I
Onisim Bogoşel – anul II
Iosif Vrâncuţa – anul II
Nicolae Iovescu – anul III
Ovidiu Pop – master, anul II

La finalul programului, Prof. Garai Zsolt, va interpreta o piesă - surpriză.

Intrarea liberă!
Va aşteptăm cu drag!

Sursa

Wilhelm Furtwangler - singurul dirijor valabil pentru Sergiu Celibidache

2010-05-19T09:08:00.002+03:00

În ultima vreme mulţi dintre voi, m-aţi întrebat dacă am renunţat la blog. Nu am renunţat, numai că având multe proiecte de finalizat, am încercat să-mi împart timpul cu înţelepciune, iar pentru blog nu mi-a mai rămas. Acum sunt puţin mai liber...trebuie să recunosc!

Astăzi m-am gândit să vă împărtăşesc câteva gânduri despre un mare dirijor: Wilhelm Furtwangler.

De ce este am spus că este singurul dirijor valabil pentru Sergiu Celibidache? Din toate materialele pe care le-am studiat despre Sergiu Celibidache, nu am găsit numele lui Furtwangler ca fiind vorbit de rău! Dimpotrivă găsim că i-a cerut chiar sfaturi lui Furtwangler despre tempo! În schimb ceilalţi : toţi sunt surzi! diletanţi!

Dintre toţi dirijorii care şi-au manifestat activitatea în a doua jumătate a secolului al -XIX-lea, nici unul nu a contribuit într-un mod atât de impresionant asupra dezvoltătii gestului dirijoral, cum a contribuit Wilhelm Furtwangler.

Acesta s-a considerat un reprezentant al muzicii germane, fapt pentru care a dirijat mai mult muzică germană (L.van Beethoven, J. Brahms, A. Bruckner.).

În ceea ce priveşte tehnica dirijorală, Wilhelm Furtwangler a căutat să folosească gesturi în care să se regăsească gândurile şi sensibilitatea sa. S-a diferenţiat total de ceilalţi dirijori; nu avea nici o crispare, nici o încordarea, fapt pentru care trecea cu mare uşurinţă de la o stare la alta.

Nu obişnuia să tacteze figurile (schemele dirijorale) obişnuite, ci cu mâna dreaptă, efectua cercuri situate pe verticală, de sus în jos, astfel caracterul tactării nu era cel a unei măsuri stricte rezultată din accentul metric, ci al unei măsuri interioare efectuat prin intuiţie. Tehnică cu care conducea discursul muzical, era lipsită de orice schematizare.

În ceea ce priveşte interpretarea unei opere clasice, în care tempoul continuo este considerat de către Sergiu Celibidache ca fiind o condiţie de bază, iar pentru mulţi dintre interpreţi, raportul expresie – tempo rămâne uneori confuz, acesta spune despre Furtwangler că : a fost singurul care a trăit conştient acest raport. De aceea el putea să facă plauzibilă orice modificare de tempo, chiar şi modificarea de tempo cu totul străină de structura scriiturii ideii muzicale, printr-o expresie adecvată corespunzătoare. Chiar atunci când nu găsea ceea ce căuta, căutarea sa era muzicală.

Poze: Concertul de Paşte ( Corul şi Orchestra Deo Gloria - Dirijor. Ovidiu Niculaş)

2010-03-24T09:31:00.003+02:00

Concert de Paşte La Capela Universităţii Emanuel din Oradea

2010-03-19T21:49:00.001+02:00

4 martie 1678!

2010-03-04T11:06:00.004+02:00

În urmă cu 332 de ani s-a născut unul din cei mai reprezentanţi compozitori ai barocului veneţian, Antonio Vivaldi!

Vă invit să citiţi mai multe despre viaţa şi activitatea sa muzicală AICI.

Iar după ce veţi termina mica lectură, vă invit să asculaţi o lucrare în stil vivaldian, (ceva cu cor, bineînţeles) şi anume Gloria in excelsis Deo!

Lucrarea este interpretată foarte bine în stil baroc, de către The Choir of Christ Church Cathedral, Oxford. The Academy of Ancient Music. Dirijor Simon Preston.

Tatăl nostru - în sonorităţi corale!

2010-02-16T10:42:00.000+02:00

Vă invit să vă liniştiţi sufletele ascultând o lucrare muzicală care este rugăciunea Tatăl Nostru, interpretată de unul dintre corurile mele preferate si Andrea Bocelli. Imi place tare mult cum construiesc frazele, dialogul dintre pian şi orgă, preluarea intensităţilor, modul cum este acompaniat solistul de către cor...sunt multe de spus, dar mai bine ascultaţi şi vă convingeţi! Sper că veţi spune , la sfârşit AMIN!

Atelier de dezvoltare a memoriei şi inteligenţei, prin muzică!

2010-02-09T11:09:00.001+02:00

Am găsit un articol interesant, care ne relatează modul în care unii părinţi, incearcă să dezvolte capacitatea intelectuală a copiilor lor, incă de la o vârstă fragedă, prin intermediul muzicii:

La trei ani sorb muzică clasică, recunosc compozitorii, se uită pe Mezzo, ascultă operă şi stau nemişcaţi la Festivalul George Enescu. Ştiu optimea, pătrimea, doimea, nuanţe, tempouri şi note. Nu sunt geniali, ci copiii obişnuiţi dintr-un atelier de muzică clasică. Părinţii nu vor să-i facă artişti, ci numai să le dezvolte creierul- să-i facă mai inteligenţi, mai profunzi şi cu memorie peste omul obişnuit...Continuare!

Sabin Pautza ...dirijand!

2010-02-08T09:17:00.000+02:00

După ce v-am povestit despre maestrul Sabin Pautza, unii dintre voi m-au rugat să postez cateva imagini sau videoclipuri cu dansul. Va invit să urmăriţi cateva momente din concertele maestrului!

Sabin Pautza - Date biografice

2010-02-05T22:22:00.004+02:00

Nascut la 8 Februarie 1943 la Calnic-Resita, compozitorul, dirijorul si profesorul universitar doctor Sabin Pautza a urmat cursurile Liceului de Matematica din Resita studiind in paralel muzica cu Karl Tirier si Katerin Szoguy la Liceul de Muzica din Resita, institutie de invatamant care, din anul 2003 ii poarta numele. In anul 1965 absolva Conservatorul “ Ciprian Porumbescu” din Bucuresti unde s-a bucurat de indrumarea unor dascali de prestigiu ca Martian Negrea, Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, IonVicol, Octavian Lazar Cosma, Victor Giuleanu, Dragos Alexandrescu, Ioan Ghiga, Dumitru. D. Botez, Marin Constantin, Emilia Comisel, Stefan Niculescu,

Aurel Stroe, Dinu Ciocan, Nicolae Coman.

S-a specializat apoi in compozitie si dirijat la Accademia Chigiana din Siena, Italia, cu Franco Donatoni, Franco Ferrara si Bruno Maderna. Intre anii 1965 si 1984 activeaza ca profesor de armonie, dirijat si orchestratie la Academia “George Enescu” din Iasi. Aici infiinteaza in anul 1968 Camerata “Animosi’ si este numit din anul 1975 succesorul dirijorului Ion Baciu la pupitrul Orchestrei Simfonice a Conservatorului. Cu aceste formatii a sustinut numeroase concerte in tara si peste hotare – “Bydgoszcs International Festival” (Polonia), Internationales Jugendfestspieltreffen Bayreuth”– Germania, Vacantele Muzicale de la Piatra Neamt.

Din anul 1984 se stabileste in Statele Unite unde este numit prin concurs Director Artistic si Prim Dirijor al cele mai vechi orchestre simfonice din New Jersey, Plainfield Symphony Orchestra. Dupa o activitate de peste 20 de ani primaria orasului Plainfield il numeste Cetatean de Onoare al orasului si Conductor Emeritus pe viata al aceleasi filarmonici, decretand ziua de 7 Mai 2007 “Ziua Sabin Pautza in Plainfield”.

Dirijeaza frecvent in StateleUnite, Europa si Australia si este invitat deseori sa predea cursuri de maiestrie la diferite universitati americane si europene ca New York University sau Atlan Institute.

Sabin Pautza detine numeroase premii si distinctii romanesti si internationale cum ar fi “Premiul George Enescu” al Academiei Romane, Premiul Uniunii Compozitorilor din Romania, Marele Premiu al Televiziunii Romane, Premiul “Rudolph Nissim” al ASCAP, Premiul de Compozitie la concursul international din Salt Lake City, Utah si mai recent, Marele Premiu “Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea ”Chimes”.

Activitatea sa internationala de dirijor si compozitor i-a adus titlul onorific de “Doctor in Music” decernat de London Institute for Applied Research si titlul de “Doctor in compozitie” al Academiei “Gh. Dima” din Cluj-Napoca.

Sabin Pautza a dirijat in cele mai renumite sali de concerte din Statele Unite, Europa sau Australia ( “Carnegie Hall” din New York”, “Santa Cecilia” din Roma, “Fr. Chopin” din Varsovia sau “Philharmonic Hall”din Sydney. Numele sau figureaza alaturi de cei mai mari muzicieni ai lumii in “Who’s Who in Music” publicat la Cambridge -Anglia (editiile 1980-1984-1992-2000) si in volumul “2000 de americani notabili” publicat de American Biographical Institute.

Sabin Pautza este membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, al ASCAP (Uniunea Compozitorilor Americani) si al Biroului de Consilieri al Institutului Biographic American. Compozitiile sale sunt publicate in totalitate de catre San Nicobian Edition din New York iar casa de discuri “Swift Music Group”din New Jersey editeaza in prezent seria “Opera Omnia” a compozitorului, din care au aparut deja primele zece compact discuri. Din 2005, profesor universitar, Universitatea Emanuel din Oradea

CĂRŢI EDITATE ŞI PUBLICATE ÎN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE

Lista selectivă a compoziţiilor

1. “Ave Maria” – pentru cor mixt (1956) CD

2. Patru colinde – pentru cor mixt (1966) CD

3. “Byzantine Alleluia – pentru cor mixt (1967) CD

4. “Antiphonon Melos” – Oratoriu dramatic pentru cor şi orchestră (1967)

5. “Seykykos Hymn” – pentru orchestră (1968)

6. Suita Brevis – pentru cvintet de suflători (1968)

7. Cvartetul de coarde nr. 1 (Sonata a quarto) (1969)

8. “Musica per Due” – pentru flaut şi pian (1970)

9. “Interludium” – pentru pian solo (1970) Editura Peters

10. “Estratto” – pentru pian solo (1971) CD

11. “Cinci piese pentru orchestră mare” – Editura Muzicală Bucureşti,

LP Electrecord (1972) CD

12. “Lacul” – madrigal pentru cor mixt (1972) CD

13. “Ofranda copiilor lumii” – pentru cor triplu mixt (1973) CD

Editura Muzicală Bucureşti, LP Electrecord

14. “Laudae” – pentru 10 solişti, Editura Muzicală Bucureşti (1973) CD

15. “Păsări migratoare” – madrigal pentru cor mixt (1973) CD

16. “Canti Prophani” – suită pentru cor de copii şi orchestră (1974) CD

17. “Suita Mărgană” – pentru cor mixt (1975) CD

18. “Noi umblăm şi colindăm” – colind pentru cor mixt (1975) CD

19. “Pastel” – madrigal pentru cor mixt (1976) CD

20. Cvartetul de coarde nr. 2 (Jocuri I) (1977) CD

21. “Jocuri I” – pentru orchestră de coarde (1977) CD

22. “Jocuri II” – pentru cvartet de coarde şi orchestră,

LP Electrecord (1978) CD

23. “Eroii” – madrigal pentru cor mixt (1979)

24. Cvartetul de coarde nr. 3 (1979) LP Electrecord CD

25. “Columne” – cantată pentru cor şi orchestră (1979)

26. “Jocuri III” – pentru violă (violoncel) şi orchestră (1979) CD

27. “Jocuri IV” – pentru vioară şi orchestră (1980)

28. “O Altă Poveste de Dragoste” – Operă (1980)

29. “Nocturne” – pentru soprană şi orchestră (1980) CD

30. “Velerim şi Veler Doamne” – pentru cor mixt (1966, rev. 1980) CD

31. “Hayku” – trei lieduri pentru soprană şi orchestră (1981)

32. “Lumină” – cantată pentru cor şi orchestră (1981) LP Electrecord

33. “Missa Brevis” – pentru soprană, cor şi orgă (1982) CD

34. “Două interludii” – la “O Altă Poveste de Dragoste”

pentru suflători (1982)

35. Simfonia nr. 1 – pentru orchestră mare (varianta I), (1982)

36 Trio nr. 1 – pentru coarde (1981, rev. 1983) CD

37. “Ebony Mass” – pentru cor şi orgă (1985) CD

38. Două preludii – pentru clarinet (trompetă) şi pian (1986)

39. “Pace” – mini cantată pentru cor de copii şi orchestră (1987) CD

40. Simfonia nr. 1 – varianta a doua, “In Memoriam”, (1988-89) CD

41. Dublu concert – pentru violoncel (violă), pian şi orchestră (1990) CD

42. Simfonia nr. 2 – “Sacra” pentru cor, mezzo-sopran şi orchestră (1992)CD

43. “A Musical Journey” – pentru orchestră (1993) CD

44. “Rita Dove Triptych” – pentru soprană şi orchestră (1993-94) CD

45. “Simfonietta” – pentru orchestră (1995) CD

46. “Clopote” în memoria lui Martin Luther King Jr. – “Jocuri V” (1995) CD

47. Mica simfonie – (1996)

48. “Moodswings” (Virée D’Humeur) –pe versuri de Tristan Tzara (1996)CD

49. Concertul pentru saxofon – (1997) CD

50. “Jocuri VI” – pentru clarinet şi violă (1997) CD

51. “Ludus Modalis” – cvartet de coarde nr. 4 (1998) CD

52. “Ode To Hope” – cantată pentru cor şi orchestră (1999)

53. Concertino – pentru violoncel şi orchestră (2000)

54. Triptic Antic- Ciclu de lieduri pe versuri de Nicolae Coman (2006)

În afară de titlurile publicate de către Editura Peters-Leipzig şi Editura Muzicală-Bucureşti, toate celelalte lucrări de mai sus au fost publicate de către editura SAN NICOBIAN din Statele Unite ale Americii.

Interviu cu Sabin Pautza! ...ultima parte

2010-01-28T07:40:00.004+02:00

Care este, sau care a fost, cea mai mare satisfacţie a dumnevoastră in toată activitatea muzicală pe care aţi manifestat-o?
Satisfacţia cea mai mare este să scrii muzică! Da la fel de mare este atunci când poţi să o interpretezi. Satisfacţia este in egală măsură aceea a compozitorului şi interpretului, şi a fost o pasiune; să-i cânt pe alţii. Mi-a plăcut enorm chestia asta! De vreo 30 de ani dirijez mai mult orchestră, activitatea de dirijor, imi dă satisfacţii extraordinare, dar sigur satisfacţia cea mai mare se manifestă când e vorba de creaţie. Cred că am să compun până am să mă descompun! Este o chestie care nu poţi să spui: m-am oprit aici! nu poţi ieşi din asta la pensie! La un interviu, odată in America, când am luat premiul Martin Luther King, am fost intrebat care este cel mai valoros premiu pe care l-am dobândit, enumerându-mi toate premiile pe care le-am luat până în acel moment. Le-am spus următorul lucru: O să râdeţi! dar nu e niciunul dintre acestea! Satisfacţia cea mai mare pe care am simţit-o eu ca şi compozitor, s-a manifestat in România, într-o după amiază, plimbându-mă pe stradă; în faţa mea era o mamică cu un băieţel de mână, care-mi fredona muzica mea! El fusese la spectacol cu o seară inainte, am scris 18 spectacole pentru Teatrul de copii din Iaşi, şi avea un succes extraordinar! În momentul acela a fost o satisfacţie supremă in calitate de compozitor. Nu există judecător mai aspru şi mai obiectiv decât un copil! Când e vorba de a concepe o operă de artă! Pe un adult il mai păcăleşti, dar ep un copil nu. Ori îi place, ori nu! Aceasta a fost satisfacţia mea, când un copil, mi-a cântat muzica...e mai mare ca orice premiu pe care l-aş fi luat!

În toată muzica şi activitatea dumneavoatră manifestată de-alungul anilor, aţi conştientizat intervenţii geniale ale compozitorilor, dar întrebarea este, dacă L-aţi regăsit pe Dumnezeu în muzică?
Nu cred că termenul "regăsit" e potrivit! Dumnezeu este! Ca să regăseşti ceva, trebuie să pierzi, ori eu nu L-am pierdut pe Dumnezeu! Adică, să-mi fie iertată lipsa de modestie, dar eu am impresia că Dumnezeu dictează muzica, iar eu sunt un umil servitor care o scrie. Aceasta este senzaţia că am pe cineva in permanenţă, care mă ghidează, mă judecă, mă indrumă, şi imi spune să fac asta şi nu asta! Eu sunt in permanenţă supravegheat şi coordonat de Dumnezeu! Nu L-am regăsit niciodată, pentru că nu L-am pierdut niciodată! Este in tot ce fac eu şi până acuma nu cred că L-am dezamăgit; cred că îi place ce fac (activitatea muzicală). Asta e una din judecăţile pe care le aştept de la El, deşi ştiu că El mă judecă şi după alte fapte la care nu prea am mari speranţe pentru că sunt tare păcătos! Dar în treaba asta cu muzica, cred că îi place ce fac, şi cred că i-a plăcut! Nu putem face nimic bun, fără Dumnezeu! numai rău!

...c-am atât domn profesor!

Interviu cu Sabin Pautza! partea a III-a

2010-01-27T22:23:00.001+02:00

Care este, sau care a fost, cea mai mare satisfacţie a dumnevoastră in toată activitatea muzicală pe care aţi manifestat-o?

Satisfacţia cea mei mare este să scrii muzică! Da la fel de mare este atunci când poţi să o interpretezi. Satisfacţia este in egală masură aceea a compozitorului şi interpretului, şi a fost o pasiune; să-i cnt pe alţii. Mi-a plăcut enorm chestia asta! De vreo 30 de ani dirijez mai mult orchestră, activitatea de dirijor, imi dă satisfacţii extraordinare, dar sigur satisfacţia ceam mai mare se manifestă când e vorba de creaţie. Cred că am să compun până am să mă descompun! Este o chestie care nu poţi să spui: m-am oprit aici! nu poţi ieşi din asta la pensie! La un interviu, odată in America, când am luat premiul Martin Luther King, am fost intrebat care este cel mai valoros premiu pe care l-am dobândit, enumerându-mi toate premiile pe care le-am luat până în acel moment.
Le-am spus următorul lucru: O să râdeţi! dar nu e niciunul dintre acestea!
Satisfacţia cea mai mare pe care am simţit-o eu ca şi compozitor, s-a manifestat in România, într-o după amiază, plimbându-mă pe stradă; în faţa mea era o mamică cu un băieţel de mână, care-mi fredona muzica mea! El fusese la spectacol cu o seară inainte, am scris 18 spectacole pentru Teatrul de copii din Iaşi, şi avea un succes extraordinar! În momentul acela a fost o satisfacţie supremă in calitate de compozitor. Nu există judecător mai aspru şi mai obiectiv decât un copil! Când e vorba de a concepe o operă de artă! Pe un adult il mai păcăleşti, dar ep un copil nu. Ori îi place, ori nu! Aceasta a fost satisfacţia mea, când un copil, mi-a cântat muzica...e mai mare ca orice premiu pe care l-aş fi luat!

În toată muzica şi activitatea dumneavoatră manifestată de-alungul anilor, aţi conştientizat intervenţii geniale ale compozitorilor, dar întrebarea este, dacă L-aţi regăsit pe Dumnezeu în muzică?
Nu cred că termenul "regăsit" e potrivit! Dumnezau este! Ca să regăseşti ceva, trebuie să pierzi, ori eu nu L-am pierdut pe Dumnezeu!
Adică, să-mi fie iertată lipsa de modestie, dar eu am impresia că Dumnezeu dictează muzica, iar eu sunt un umil servitor care o scrie. Aceasta este senzaţia că am pe cineva in permanenţă, care mă ghidează, mă judecă, mă indrumă, şi imi spune să fac asta şi nu asta! Eu sunt in permanenţă supravegheat şi coordonat de Dumnezeu! Nu L-am regăsit niciodată, pentru că nu L-am pierdut niciodată! Este in tot ce fac eu şi până acuma nu cred că L-am dezamăgit; cred că îi place ce fac (activitatea muzicală). Asta e una din judecăţile pe care le aştept de la El, deşi ştiu că El mă judecă şi după alte fapte la care nu prea am mari speranţe pentru că sunt tare păcătos! Dar în treaba asta cu muzica, cred că îi place ce fac, şi cred că i-a plăcut! Nu putem face nimic bun ,fără Dumnezeu! numai rău...
c-am atât domn profesor!

Interviu cu Sabin Pautza! partea a II-a

2010-01-27T08:16:00.009+02:00

Cum aţi scris o lucrare în tinereţe şi cum aţi fi scris-o acum?

Muzicologii au descoperit că în creaţia mea care se întinde de-alungul a 45 de ani, chiar mai mult, se disting mai multe perioade de creaţie. La început compuneam muzică în stil avangardist, la ultimul răcnet, dar cu cât îmbătrâneam muzica mea, se simplifica şi mă apropiam mai mult de clasici! Încât astăzi scriu muzică de toate genurile, însă mai mult pe gustul marelui public, nu numai pentru specialişti. Deci muzica mea a suferit un proces de simplificare; de la ceva foarte complex la ceva uşor de ascultat. Nu ştiu dacă aş fi scris aceeaşi lucrare atunci ca şi acuma, dar am scris în toate genurile: de la muzică uşoară, spectacole pentru copii, muzică de scenă, corale, muzică simfonică, operă, etc. Un singur lucru nu am reuşit să fac. Practic acesta a fost visul meu! să scriu muzică de film. Aceasta a fost şi un motiv pentru care eu am rămas in America; să scriu muzică de film la Hollywood. Am colaborat cu ei, în sensul că am orchestrat mult la Hollywood! Acolo era compozitori care puseseră piciorul şi nu puteai intra intre ei. Era o mafie! Am reuşit să mă împrietenesc cu unul din ei care îmi dădea de orchestrat; îmi trimitea filmarea şi muzica scisă la pian, şi eu trebuia să orchestrez. Ani de zile s-a întâmplat asta! Însă nu am reuşit eu să i-au direct filmul.

Dacă aţi fi din nou la 20 de ani, aţi mai urma aceeaşi carieră?
O, da! Cred că aş fi făcut acelaşi lucru! Defapt cred că chestia asta cu vocaţia nu ai cum să o controlezi! e o obsesie! E ca un blestem, o boală de care nu ai cum să te vindeci! Am multe hobby-uri; sunt cel mai mare tâmplar dintre muzicieni, betonişti!

Aţi avut vreodată intenţia de a re-orchestra muzica vreunui compozitor?
Da! de exemplu nu-mi place Beethoven! care este cel mai mare compozitor care a existat vreodată, dar nu-mi place cum orchestrează! A fost un slab orchestrator! I-aş fi orchestrat pagini întregi din simfoniile sale. Am avut această tentaţie, dar n-am facut-o niciodată...m-i se pare un sacrilegiu, nu te apuci tu să modifici ce au făcut alţii. Ce am facut o viaţă întreagă, este că am orchestrat lucrări ale unor compozitori care au rămas scrise pentru pian, sau orgă, eu le-am oferit o versiune orchestrată. Asta s-a întâmplat cu Bach, Schubert, Enescu, şi cu mare succes! Se cântă în toată lumea! Există pe discuri: de la marea Fugă a lui Beethoven, Fata şi moartea de Schubert, Passacaglia de Bach, suita pentru pian nr 10 de Enescu...sigur că nu am fost singurul care a făcut asta! A fost o pasiune de o viaţă, am făcut asta de când mă ştiu. Nu poţi să-ţi permiţi să modici ceva in lucrările compozitorilor! din respect pentru ei!

Dacă într-o zi veţi sta de vorbă cu Enescu, (Ooo păi eu stau de vorbă în fiecare zi cu el!) ce întrebare i-aţi pune?
I-aş pune două întrebări:
1. Cum este posibil ca unul din cei mai mari compozitori ai sec. XX, unul din cei mai mari violonişti din istoria muzicii, unul din cei mai extraordinari pianişti care a existat vreodată, să nu fi scris un concert de vioară sau unul de pian?
2. De ce s-a limitat doar la doi studenţi, cânde el putea să fie profesor pentru mulţi?
Un muzician de complexitatea lui, putea să fie şi un bun pedagog.

În lucrările dumneavoastră găsim urme de folclor românesc, cum a fost primit de publicul internaţional?
Da, în unele lucrări de-ale mele, sunt inspirat din folclor şi mai ales din colinde. Nu atât din folclor in general cât din colinde. Pentru mine colindele reprezintă stratul cel mai adânc din cultura noastă populară, şi intr-adevăr, in foarte multe lucrări am folosit citate din colinde. Au fost primite foarte bine! De 25 de ani trăiesc in America, deci am scris şi muzică americană, bazată pe swing, blues... Ţin minte că la premiera concertului meu pentru saxofon, care a fost scris pentru un mare saxofonist de acolo, s-a cântat şi in ţară, s-a scris cronica unui foarte temut muzicolog din America, care a murit, la vremea ceea avea 80 de ani. A scris o cronică foarte bună, in care spunea că avem de-aface cu o muzică americană de primă mână, dar se vede de la o poştă că e scrisă de un român. Deci şi muzica care s-a vrut a fi americană, el a simţit că ceva din rimtul, formule melodice, caracteristizau muzica românească. A fost foarte familiarizat cu muzica românească, a fost coleg cu Silvestri, Lipatti şi a fost şi impresionat de amintiriile care i-au venit in minte când a descoperit aceste formule. Eu am luat-o asta ca pe un compliment!

Interviu cu Sabin Pautza! ...partea I

2010-01-21T19:31:00.002+02:00

Am onoarea să vă prezint un interviu pe care mi l-a acordat cu multă plăcere şi amabilitate maestrul Sabin Pautza, unul din mi

Am onoarea să vă prezint un interviu pe care mi l-a acordat cu multă plăcere şi amabilitate maestrul Sabin Pautza, unul din minunaţii mei profesori şi mentori într-ale muzicii. Voi posta interviul în mai multe secţiuni deoarece este puţin mai lung şi nu intenţionez să-l reduc, deoarece conţine multe informaţii pe care sunt sigur că nu le ştiţi, despre o bună partea a activităţii domniei sale. Deci să începem:

Spuneţi-mi câteva lucruri legate de copilăria dumneavoastră, şi cine v-a descoperit talentul muzical?

Am copilărit şi am făcut primele clase Câlnic lângă Reşiţa. Acolo primele amintiri care îmi vin acum în minte...eram în clasa a II, când am intrat prin efracţie în şcoală, pentru că acolo, era un armoniu. Am intrat prin spate...era un geam deschis! Într-o seară m-am trezit cu directorul şcolii în spatele meu. Era un om aspru! Când l-am văzut am înlemnit! Am crezut că mă omoară! Dar, m-a întrebat: Cine te-a învăţat pe tine să cânţi măi? la care i-am răspuns, că eu singur m-am învăţat! În seara aceea mi-a oferit cheia, să merg să cânt când vreau. El era învăţător, cânta destul de bine, iar mai târziu mi-a dat şi ceva lecţii. În vremea aceea prin anul 1950, în satul acesta era un cor foarte bun dirijat de un profesor de la Liceul de Muzică din Reşiţa. Era un neamţ!...Carol Tierer. Şi cu el am facut muzică, practic cu el am început să învăţ muzica sistematic. Am făcut două şcoli paralele. Tatăl meu zicea: Tu nu eşti un despot! Nu-ţi dau voie să alegi ce să faci! Eu îţi declar ce faci! Avocat sau arhitect. Fapt pentru care m-a dat la liceul de matematică, dar fără să ştie el, după-amiaza, de la 3 la 8, mă duceam şi făceam şcoala de muzică. Când am terminat liceul şi şcoala de muzică, m-am dus cu diploma de la liceul de matematică, şi i-am dat-o lu' tata Ghiţă spunându-i: asta-i diploma ta, să o pui pe perete pentru că eu merg la conservator la Bucureşti. În anii 60, când am intrat era concurenţa de 20 pe un loc. Ţin minte că un coleg care a intrat în anul următor, face acum carieră mare la Paris - Horaţiu Rădulescu - compozitor recunoscut în Franţa, nu a intrat cu mine cu 9,40. Se intra de la 9,50 în sus. După asta. am venit acasă şi am spus: Nu numai că am intrat, dar am primit şi bursă! A fost cela mai dezamăgit om din lume că nu m-am dus să mă fac arhitect. Acestea au fost începuturile...De pe vremea aceea când eram la liceul de muzică am studiat, compoziţie, încă din anul 1954 se păstrează prima compoziţie care o am şi pe disc, o Ave Maria care e în stil renaşcentist. Tata avea un coleg la primărie, un notar, care s-a mutat din localitate. Mi-a lăsat cadou unele lucruri, printre care şi un patefon cu discuri vechi...jazz clasic! A fost descoperirea vieţii mele, şi am ascultat discurile acelea până nu se mai auzea nimic; drept care din clasa a X-a am înfiinţat la şcoala cu colegii mei, erau nemţi, orchestra mea de Dixieland: clarinet, trompetă, tubă, trombon, şi eu cântam la un pian foarte dezacordat, dar care mergea perfect în stilul de jazz, puţin fals. La vremea aceea era interzis. Tot ce venea din America era decadent. Cineva ne-a pârât că facem chestii din astea, un UTC-ist. Cântam seara unde stau eu acuma, în casa bunicilor, o pivniţă mare, cu gemuleţe la stradă, în care puneam saltele să nu se audă...si acolo exersam noi. Acuma în pivniţa aceea am eu atelierul meu de tâmplărie. Când am ieşit seara de acolo, directorul adjunct era afară ne nota pe toţi, iar a doua zi în urma unui consiliu profesoral, am fost exmatriculaţi pentru faptul că plăteam tribut propagandei americane. Drept care evenimentul acela îl păstrez in Cv-ul meu ca o medalie! Deci am urmat conservatorul la Bucureşti, făcând două specializări paralele: Compoziţie şi dirijat.

Care a fost concepţia despre muzică pe care aţi avut-o în tinereţe şi care este acum?

În tinereţe îţi formezi anumite principii. Am avut norocul să am nişte profesorii extraordinari şi la Reşiţa şi la Bucureşti... nume mari. Am făcut compoziţie cu Marţian Negrea, Armonie şi Forme Muzicale cu Ion Dumitrescu şi Tudor Ciortea. L-am prins pe Chirescu, profesor de teorie, şi pe Giuleanu. La vremea aceea asistenţii profesoriilor mei erau Anatol Vieru, Ştefan Niculescu, Tuberiu Olah, nişte compozitori de prima mână. Conceptul la vremea aceea erau concepţiile care le-am moştenit de la profesorii mei.

Cum aţi fost promovat în spaţiu academic?

După absolvire, mi s-a semnat repartiţia de către Achim Stoia, care era rectorul Conservatorului din Iaşi, la Arad. Nu am fost în viaţa mea acolo! Când am ieşit de la comisie, maestrul Stoia a ieşit după mine, şi mi-a spus: Domnule, eu te ştiu de iarna trecută, când am fost la un concert la clasa de compoziţie, aici, la Bucureşti, şi ţin minte că mi-a plăcut lucrarea ta. M-a ţinut minte moşu'! Mi-a mai spus: acuma poţi da concurs şi la Iaşi! Nu te-ar interesa să vii? Zic: maestre, tocmai mi-aţi semnat repartiţia la Arad, după care îmi răspunde: măi, eu am semnat-o, eu o desemnez!

M-am dus, am dat concurs la Iaşi, şi am luat postul. Asta a fost şansa vieţii mele pentru că, bătrânul Stoia, nu m-a pus să asist nicio oră. Am predat din prima oră, orchestraţie şi armonie! În momentul în care am fost pus să predau, am decis să imi fac ordine în minte. Perioada aceeca de 20 de ani, de la Iaşi, a fost perioada în care eu m-am format ca profesor, compozitor şi dirijor.

Cum aţi reuşit să evadaţi din România, în perioada comunistă?

Făcusem la Iaşi o formaţie corală, care devenise celebră, corala Animosi, cu care dădeam concerte in ţară şi peste tot în Europa. La un moment dat nu mi-a mai dat voie să plec. Cineva a făcut o plângere referitoare la plecările mele, la securitate şi mi-a oprit paşaportul; vreo doi ani nu am mai plecat nicăieri. Devenisem membru al Uniunii Compozitoriilor, şi Uniunea m-a trimis cu un fel de bursă in America. Într-o seară, m-am trezit că mă cheamă adjunctul ministrului culturii, de pe vremea aceea, D-na Gâdea, să-mi spună că ziua următoare la ora 9, trebuie să mă prezint la Casa Scântei, pentru că eu voi pleca in America...eu care nu am plecat vreo doi ani, nicăieri! M-am prezentat la acest adjunct, care mi-a pus în mână un paşaport pe care nu-l mai văzusem în viaţa mea, pentru că paşaportul meu era la securitate, în Iaşi. Deci, am primit un paşaport, nişte dolari, ceva numere de telefon, nume de persoane, unbilet de avion, şi mi-a spus că voi pleca cu bursă in America. Era un schimb cultural între America şi România: ei trimiteu un regizor, noi un actor, si trimiteau un pictor, noi un dirijor, etc. Am plecat cu mulţi bani...aveam vreo 5000 de dolari la mine! Pe vremea ceea făceau puşcărie dacă aveai cinci dolari la tine! Am vizitat 25 de oraşe în şase luni, cu concerte! Treabuia să întâlnesc personalităţi! L-am întâlnit pe Leonard Bernstein! Dar toate astea eu nu le-am crezut nici o clipă inainte să se întâmple!

Cânda am ieţit din biroul acestui domn, m-a zărit o fătucă, care m-a chemat la ea în birou şi mi-a spus:

- Domnule Pautza! eu vă voi spune cum plecaţi in America! Doamna ministru mi-a spus să fac o listă cu şase compozitori, si după ce i-am trimis-o, a venit la mine în birou strigând:

-Ce-i cu tine? Lista asta e alcătuită numai din copii de celebrităţi, şi dacă trimit pe unul , îi am duşmani pe ceilalţi! Mi-e să-mi faci o listă cu compozitori din provincie care n-au rude in Comitetul Central. Şi am făcut lista; o listă cu unul de la Târgovişte, Reşiţa, Braşov, etc. A doua zi, vine tovarăşa ministru şi m-a întrebat dacă am lista cea nouă cu compozitorii care pleacă în America, i-am răspuns că da, iar ea mi-a spus:

Compozitorul cu numărul 4, pleacă! Acum plec că mă întâlnesc cu tovarăşa Elena la şedinţă. Şi aşa s-a scris istoria, Ovidiu! eu eram numărul 4 pe lista! Până am ajuns acolo, n-am crezut nici o clipă că voi pleca în America! Cei de la Iaşi nu ştiau nimic de plecarea mea! Pe vremea aceea, era înfiinţat Cvartetul Voces, cel mai bun, mi-au fost studenţi. Când m-am întors din America ei plecau în lume pentru concerte, şi mergeau frecvent la paşapoarte pentru viză. I-au spus tovarăşului, că: maestrul Pautza a rămas în America!

Di şie să caute Pautza acol'? Nu pleacă nicăierea! Paşportu' lui e la mini!

Cât voi fi aişaia, nu pleacă nicăierea!

Nu tovarăşu: El a plecat de vara trecută cu bursă şi n-a mai venit. A cerut azil politic!

Da şie vorbiţi prostii măi? Nu pleacă nicăierea!

Tovarăşul de la paşapoarte, innebunea! Eu plecasem fără ştirea lor!

DA! După ce am făcut turul Americii, cu concerte, am vizitat conservatoare, filarmonici... in fiecare seară eram la alt concert;aveam un manager care era organist şi el se ocupa de tot!(hotel, intâlniri, avion, etc.) După doi ani m-am aranjat acolo şi am reuşit să-mi aduc familia la mine. Eram organist la o biserică care îmi dăduse locuinţă şi aveam nişte prieteni care m-au ajutat!

nunaţii mei profesori şi mentori într-ale muzicii. Voi posta interviul în mai multe secţiuni deoarece este puţin mai lung şi nu intenţionez să-l reduc, deoarece conţine multe informaţii pe care sunt sigur că nu le ştiţi, despre o bună partea a activităţii domniei sale. Deci să începem:

Spuneţi-mi câteva lucruri legate de copilăria dumneavoastră, şi cine v-a descoperit talentul muzical?

Care a fost concepţia despre muzică pe care aţi avut-o în tinereţe şi care este acum?

Cum aţi fost promovat în spaţiu academic?

Cum aţi reuşit să evadaţi din România, în perioada comunistă?

Cânda am ieţit din biroul acestui domn, m-a zărit o fătucă, care m-a chemat la ea în birou şi mi-a spus:

- Domnule Pautza! eu vă voi spune cum plecaţi in America! Doamna ministru mi-a spus să fac o listă cu şase compozitori, si după ce i-am trimis-o, a venit la mine în birou strigând:

Di şie să caute Pautza acol'? Nu pleacă nicăierea! Paşportu' lui e la mini!

Cât voi fi aişaia, nu pleacă nicăierea!

Nu tovarăşu: El a plecat de vara trecută cu bursă şi n-a mai venit. A cerut azil politic!

Da şie vorbiţi prostii măi? Nu pleacă nicăierea!

Tovarăşul de la paşapoarte, innebunea! Eu plecasem fără ştirea lor!

repetiţii, repetiţii, repetiţii!

2010-01-21T08:01:00.002+02:00

Dragi elevi! Luni 25.01.2010 la ora 13, vom avea o întâlnire în cabinetul de muzică, pentru stabilirea repetiţiilor a Corului Liceului. Vom avea o muncă nu uşoară, pentru pregătirea Festivalului Liceelor Creştine care va avea loc la Suceava!
Deci, vă aştept luni! Până atunci succesuri la teze, evaluări şi ce mai aveţi voi!

Corul de studenţi al BYU - Idaho

2010-01-14T20:58:00.008+02:00

Am plăcerea să vă prezint un cor bărbătesc foarte drag mie, şi sunt convins că şi vouă o să vă placă! Este vorba de Corul de Studenti al Brigham Young University–Idaho. Un cor de amatori, foarte bine intruiţi, are un sunet omogen, cald, expresiv, pe care numai un cor de barbati îl poate reda. Imi place tare mult imaginea corului, amplasarea coriştilor, şi nu în ultimul rând, dirijorul.

Poze de la Seara de Colinde şi Poezie - Tg.Lăpuş

2009-12-23T11:58:00.005+02:00

Seară de Colinde şi Poezie de Crăciun

2009-12-17T23:32:00.002+02:00

Sâmbătă, 19 decembrie, ora 18, în sala Casei de Cultură a Oraşului Târgu-Lăpuş, jud. Maramureş, va avea loc o Seară specială de Colinde şi Poezie de Crăciun. La acest eveniment va participa Corul Mixt de Cameră al Universităţii “Emanuel” din Oradea, dirijat de Ovidiu Pop.

Programul va fi alcătuit din colinde tradiţionale Româneţi, germane, americane, franţuzeşti, latine, etc.

Va recita: Ioana Pop

Solişti: Camelia Matei (pian), Maria Duţu (sopran) Pascariu Anca (sopran), Daniel Buhaş (tenor), Laurenţiu Poteraşi (nai), Vesa Amos (vioară), Ovidiu Pop (orgă).

Vă aşteptăm cu drag şi vă dorim SĂRBĂTORI FERICITE!

Natalis Domini ( pt coriştii mei)

2009-12-08T22:29:00.001+02:00

Dragii mei, îmi cer scuze pentru întarziere! După repetiţia de ieri, v-am promis un link cu înregistrarea Suitei Natalis Domini (Stefan Nichifor) . E o interpretare de excepţie, deasemenea şi singura înregistrare publicată, care aparţine Corului Madrigal, dirijor- Marin Constantin.
Luaţi d'ACIA.

un secret: ac ăs o metup atnâc, av iubert ăs o iţitş ep ed tsor!
- cine-mi traduce? astept...

Virgin Mary Had a Baby Boy

2009-12-01T09:56:00.004+02:00

Virgin Mary had a Baby Boy! Este un colind caribean care sună foarte bine!

Imi place şi acest aranjament dar totuşi îl prefer pe cel al Maestrului Sabin Pautza, care este unul de vârf!

Robin Schlotz

2009-11-26T08:17:00.004+02:00

Cei care nu l-aţi auzit până acum pe Robin Schlotz, vă invit să faceţi cunoştinţă cu el. Este membru în corul Tölzer Knabenchor şi are o voce fantastică. Încă o dovadă că şcoala muzicală germană se menţine în top.

Verificare....(Corul mixt de Cameră Emanuel)

2009-11-24T17:26:00.006+02:00

Pentru verificarea din 15 Decembrie, au fost întocmite următoarele cvartete:

1. Ana Ruth, Banita Cristina, Oltean Beniamin, Costa Sevastian.

2. Ana Ruth, Hedean Daniela, Vrancuţa Iosif, Bogoşel Onisim.

3. Gavrilaş Estera,Cristina Banita, Vrancuţa Iosif, Bogoşel Onisim.

4. Timaru Rodica, Hedean Daniela, Sticea Adrian, Ţuna Sebastian.

5. Daniela Boca, Estera Pantea, Corneliu Păcurar, Timotei Oaida.

6. Raluca Frâncu, Cristina Banita, Emanuel Virca, Laurenţiu Poteraşi.

7. Estera Pantea, Sinka Ildiko, Laurenţiu Poteraşi, Iovescu Nicolae.

Veţi avea de pregătit foarte bine, următoarele piese:

Steaua Sus Răsare,
La Vifleem colo-n jos,
Am plecat să colindăm,
Echo Carol,
Dritter Teil (Bach),
Heilige Nacht,
Suita Maghiară,
Ieslea din Betleem,
Ring Christmas Bells,
A la nanita nana,
Glorious Kingdom,
Natalis domini,
Veniţi Creştini.

Ciocârlia în variantă maghiară!

2009-11-20T07:35:00.004+02:00

V-aţi imaginat vreodată cum sună Ciocârlia noastră interpretată la Chitară şi Acordeon de doi maghiari din Transilvania? Este vorba de formaţia Podium Duo! Mă întreb oare cum realizează sferturile de ton pe acordeon? Poate mă ajutaţi! Oricum interpretează cu o dexteritate de nota 10.

Podium Duo!

Unde-s başii?

2009-11-19T08:18:00.009+02:00

La întrebarea aceasta imi răspund coriştii, spunându-mi că:
-Vin imediat! doar intârzie puţin...
Defapt noi nu prea avem başi. Suntem başi pârâţi cum spunea maestrul Sabin Pautza într-una din repetiţii. În urmă cu ceva timp am fost în Rusia, unde am cântat împreună cu colegii mei din Corul mixt de Cameră al Universităţii Emanuel din Oradea, pe scena filarmonicii Dmitri Sostakovici din Sankt Petesburg. În timpul nostru de vizită, am vizitat o parte din punctele turistice ale marelui oraş. Totul e mare, imens, clădiri grandioase! Pur şi simplu rămâi uimit! Într-una din zile, am vizitat Cadetrala St. Isaac din St. Petesburg, am rămas fascinaţi de arhitectura ei, dar şi de faptul că înăuntru, dintr-un loc mai retras, se auzea sonoritate corală excepţională! Ne-am aşteptat să vedem o masă de oameni, dar au fost doar o mână de oameni. Vă imaginaţi cum sună un cor format din cântăreţi ruşi? Dar cum sună o voce de bas rusesc? Corurile ruseşti sună cel mai plin, grandios, te înspăimânţi! Tot în Rusia, în sala filarmonicii unde am susţinut concertul, am văzut pentru prima dată o orgă de dimensiune imensă. In prima imagine ataşată puteţi vedea cum am fost amplasaţi în faţa tuburilor ei, iar la anumite pasaje am avut impresia că ne suflă înspre public! Un sunet de nedescris! Aş mai vrea să retrăiesc încă odată acele momente! Deci unde-s başii? Bineînţeles că în Rusia!
Iată cum sună o mână de oameni:

şi o masă de oameni:

Echo Carol

2009-11-17T15:04:00.006+02:00

Ascultaţi această interpretare care are o foarte bună omogenitate, dicţie, frazare. Urmăriţi dialogul dintre corul I şi corul II. Răspunsul corului II e cu intensitate redusă, practic e un ecou! Nu e chiar aranjamentul pe care il facem noi, dar merită ascultat!
Spor la studiu până vineri!

S-a dat startul colindelor!

2009-11-17T09:30:00.006+02:00

In ceea ce imi priveşte activitatea mea profesională, pot să spun că a început campania de pregătire a concertelor de colinde. E perioada cea mai placută pentru mine şi încerc să o transmit si celor cu care colaborez, indiferent cât ar fi de lucru. Nici o repetiţie de cor nu e mai antrenantă pentru mine decât acea repetiţie în care pregătim un concert de colinde sau program de Crăciun în biserică. Dar atenţie dragi colegi! Care este scopul acestor Concerte de Colinde? Nu-i aşa că suntem expuşi unui pericol care nu îmi place deloc, şi anume: acela de A NE DA MARI? Observ că de multe ori am fost ispitiţi să punem accentul mai mult pe calitatea produsului decât pe ceea ce poate să transmită el ascultătorului. Doresc ca toate proiectele noastre să vestescă Naşterea Mântuitorului în ieslea din Betleem, care nu a venit ca noi să avem concerte şi să fim aplaudaţi, ci să aducă Pace şi Mântuire!
Vă doresc tuturor spor la treabă în studiul individual, şi ne vedem la repetiţii!

Zile de doliu... a plecat Gheorghe Mogoşan!

2009-11-14T10:06:00.007+02:00

Pentru cei care nu aţi aflat încă, ieri dimineaţă s-a stins din viaţă baritonul Gheorghe Mogoşan, din cauza unor probleme pulmonare. A fost profesor la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, un om modest, cu un caracter deosebit. Dumnezeu să mângâie familia îndurerată! Înmormântarea va avea loc luni, la ora 13 în cimitirul din cartierul Mănăştur, Cluj-Napoca.
Mai multe detalii aflaţi AICI.

Tempo-ul continuo la clasici

2009-11-09T14:00:00.004+02:00

Astăzi vă voi prezenta un articol în care Sergiu Celibidache ne relatează câteva idei legate despre tempo-ul continuo la clasici.

Când tempo-ul, dintr-o alcătuire interioară a unei mişcări specifice, trebuie să rămână uniform(problemă de stil) şi nu trebuie să cedeze tendinţei naturale a expresiei schimbate; se va produce o tensiune nouă, va interveni o forţă cinetică nouă în desfăşurare, noi motive interioare vii ale menţinerii în timp vor intra în acţiune. Pe de altă parte, expresia, prea intensivă, poate să nu se potrivească la desfăşurarea reală şi să producă prea multă tensiune, astfel incât purtătorii disponibili să devină prea denşi, supraîncarcaţi şi să să se prăbuşească. Înviorarea prea abundentă pulsează mai departe în gol, fără rost, ca respiraţia interpretului după sunetul final. Expresia poate-invers- să fie atît de slabă, atât de ştearsă, încât nu ste în stare să umple, să acopere intervalele care mai stau la dispoziţie, ceea ce are drept urmare articularea prea calmă, surdă a mersului în gol, ca de pildă enunţul unei proteze dentare care vorbeşte singură. Adevărata execuţie muzicală este sub acest aspect nimic altceva decât raportul just optim dintre expresie şi tempo, între intensitate şi calitatea mişcării. Romanticii au dat tempo-ului şi modificărilor tempo-ului, un rol nou amplificator, creator de contraste şi forme, plăsmuitor. Dialectica a două tempo-uri în cadrul unei evoluţii continuative a devenit o sursă de energie dar şi o fatalitate, de unde se explică invazia de rubato-uri la interpreţii de slabă rezistenţă ai anilor deceniului al patrulea. Raportul expresie-tempo continuom mai sus discutat se întruchipează direct, devine audibil. La calsici, unde prima condiţie atilistică este tempo-ul continuo, acest raport rămâne confuz. Furtwangler a fost singurul care a trăit conştient acest raport. De aceea el putea să facă plauzibilă orice modificare de tempo, chiar şi modificarea de tempo cu totul străină de stuctura scriiturii ideei muzicale, printr-o expresie adecvată, corespunzătoare. Chiar şi atunci când nu găsea ceea ce căuta, căutarea sa era muzicală. Fals a fost când tempii săi largi au fost umpluţi cu gândirea anemică a lui Karajan.

Sunete Impresionante!

2009-10-26T10:00:00.005+02:00

Dacă nu aţi auzit despre Orga din Catedrala de Cristal din California, care este una dintre cele mai mari din lume, vă ofer un videoclip în care Paul Jacob ne încîntă cu măestria sa. De fiecare dată, cand văd şi aud o asemenea orgă mă îndrăgostesc tot mai mult de acest instrument!

Corala "MonteVerdi"

2009-10-21T09:17:00.006+03:00

Un cor de nota 10. E printre primele coruri în lume. Are tot ce-i trebuie unui dirijor: omogenitate, dicţie, sunetul imbecabil. Oare cum e posibil aşa ceva? Atâta acurateţe şi strălucire în sunet? Cu multă seriozitate şi dişciplină -aminteşte maestru de cor Nicolae Bica la fiecare întâlnire!

Priere a Notre Dame

2009-10-19T20:55:00.006+03:00

Dragii mei! În ultima vreme nu prea m-am ocupat de blog, intensa mea activitate nu mi-a permis, dar m-am gândit să vă ofer o gustare foarte bună! Nu pentru stomac ci pentru suflet!
Priere a Notre Dame. Face parte din Suita Gotică de Leon Boellmann. Este una din piesele cu care mă liniştesc împreună cu minunatea mea soţie, cântând după o zi plină de activitate şi stres!

Vioara Stradivarius la Oradea!

2009-10-08T10:21:00.004+03:00

In această seară la ora 18.00, pe scena filarmonicii din Oradea va concerta alături de orchestra filarmonică, solistul Alexandru Tomescu, dirijat de Tiberiu Soare.
În program se anunţă:
C. Saint-Saëns - Concert nr. 3 pentru vioară şi orchestră în si minor, op. 61
J. Brahms - Simfonia a II-a în Re major, op. 73

C. Saint-Saëns - Concert nr. 3 pentru vioară şi orchestră în si minor, op. 61

J. Brahms - Simfonia a II-a în Re major, op. 73

1 + 1 gratis !

2009-10-07T10:35:00.004+03:00

Conducerea Filarmonici din Oradea va adopta o nouă strategie pentru a atrage publicul în sală. Şi anume, în zilele următoare vor fi distribuite prin oraş pliante care vor prezenta în cîteva cuvinte instituţia, împreună cu tichete promoţionale în baza cărora, preţul unui bilet este valabil pentru două persoane. Excelentă iniţiativă!
Pentru vizionarea întregului articol, citeşte AICI.

La mulţi ani John Rutter!

2009-09-24T09:16:00.007+03:00

După cum aţi văzut în rubrica (Astăzi în istoria muzicii), astăzi este ziua de naştere a compozitorului John Rutter. Împlineşte 64 de ani! Este unul dintre compozitorii mei preferaţi contemporani, de la prima audiţie a unei lucrări muzicale care-i aparţine. John Rutter s-a născut la Londra în anul 1945, iar primii paşi în educaţia muzicală i-a făcut la Highgate School, cântând în cor. A continuat să studieze muzica la Clare College, Cambridge, unde a scris primele sale compoziţii, pe care le-a publicat în perioada studenţiei. Cariera sa de compoziţie, a fost reprezentată de lucrări corale cu sonorităţi ample sau reduse, piese orchestrale şi instrumentale, un concert pentru pian, muzică pentru televiziune. Cele mai recente şi mai mari lucrări corale sunt: Requiem (1985), Magnificat (1990) şi Psalmfest (1993). Din 1975 până în 1979 a fost direcor de muzică la Clare College. După ce s-a retras din această activitate de director, s-a refugiat în compoziţie, formând un ansamblu coral profesionist numit Cambridge Singers, cu care a făcut înconjurul lumii, concertând pe cele mai faimoase scene, biserici, universităţi, etc. În 1980 a fost numit membru de onoare al Corului Westminster College, Princeton, iar în 1988 a fost ales membru în Breasla formată din muzicienii bisericii. John Rutter trăieşte şi astăzi în Londra unde concertează frecvent.

Concert simfonic!

2009-09-23T07:53:00.005+03:00

Orchestra Filarmonicii din Oradea,va susţine joi, 24 septembrie, un concert simfonic cu lucrări de :

- Claude Debussy - Preludiu la după-amiaza unui faun, solist flaut - Vasile Foica.
- Maurice Ravel - Concert pentru pian şi orchestră în Sol major.
- P. I. Ceaikovski - Simfonia a V-a în mi minor, op. 64, dirijor Kulcsar Szabolcs, solist Csiky Boldizsar.

preludiu la după-amiaza unui faun

M.Ravel, Concert pentru pian şi orchestră în Sol major

P. I. Ceaikovski - Simfonia a V-a în mi minor

Gustav Mahler - Simfonia nr 7

2009-09-19T10:56:00.009+03:00

Astazi vreau să vă prezint în câteva cuvinte Simfonia nr 7 de Gustav Mahler. Această lucrare a fost scrisă de Gustav Mahler intre 1904-1905, fiind numită şi Song of the Night ( Lied der Nacht), lucru neaprobat de Mahler. Orchestraţia acestei lucrări a fost terminată în anul 1906, iar în 19 septembrie 1908, a fost cântată pentru prima dată în cadrul unui festival numit Diamond Jubilee, la Praga. Cu alte cuvinte astăzi se împlinesc 101 ani de la prezentarea în plen a acestei lucrări. Simfonia 7-a este structurată în 5 părţi şi anume:

Langsam – Allegro risoluto, ma non troppo (Mi minor,urmat de Si minor)
Nachtmusik (I): Allegro moderato. Molto moderato (Andante) ( do minor)
Scherzo: Schattenhaft. Fließend aber nicht zu schnell ( re minor)
Nachtmusik (II): Andante amoroso ( Fa major)
Rondo-Finale (Do Major)

Durata aceste simfonii este de aproximativ 80 de minute.
Instrumentele pe care le-a utilizat sau sugerat Mahler în orchestraţia sa sunt:

Instrumente de suflat din lemn: picollo, 4 flauţi, 3 oboi, 3 corni englezi, 3 clarineţi în mi, 3 clarineţi în La şi Si bemol, 3 Bas clarineţi în La şi Si Bemol, 3 fagoţi, 3 contrafagoţi.
Instrumente de suflat din alamă: 4 corni în Fa, 3 trompete în Si bemol şi Fa, 3 tromboni, 3 tube.
Instrumente de percuţie: timpane, trianglu, tamburină, tom-tom, clopote, clopote tubulare, glockespiel, talere, cinele, toba mare.
Coarde: mandolină, chitară, 2 harpe, grupul de viori I şi II, viole, violoncei şi contrabaşi.
Vă invit să vizionaţi Partea A-IV-a (Nachtmusik II) care este preferata mea. Această parte are orchestraţia puţin mai redusă, şi anume: tromboni, tube, instrumente de suflat din lemn, coarde, chitară şi mandolină, într-un caracter de Andante Amoroso. Partea a 4-a începe cu un solo de vioară, urmat de un solo al cornului, presărat cu sunete imbătătoare ale chitarei şi mandolinei, redând un minunat caracter de serenadă.

Deschiderea Stagiunii

2009-09-17T14:42:00.008+03:00

Vă aduc aminte că astăzi la ora 19 va avea loc în deschiderea stagiunii un concert vocal-simfonic. În program: Simfonia a IX-a de Beethoven dirijată de Romeo Sârbu, cu participarea corului filarmonicii, pregătit de Laszolffy Szolt. Soliştii invitaţi sunt : soprana Borsos Edith, mezzosoprana Maria Pop, tenor Szilagyi Szolt şi baritonul Cristian Hodrea. La deschiderea acestui eveniment festiv, va participa ministrul Culturii Theodor Paleologu, împreună cu alte 60 de personalităţi politice şi culturale locale. Deasemeni în cadrul evenimentului va avea loc o expoziţie de fotografii şi afişe în care vom regăsi evenimentele principale din ultimii şase decenii ale instituţiei, precum şi decernarea diplomelor de onoare acordate pensionarilor care şi-au adus aportul în această instituţie. Să sperăm că va fi o reuşită. Le dorim succes!

Puţină retorică!

2009-09-16T08:20:00.004+03:00

Leonard Bernstein ne încântă cu un minunat curs de retorică. Urmăriţi-l cu atenţie! Ne împărtăşeşte cuvinte valoroase. Păcat că sursele video sunt prea scurte!

Protestele muzicienilor!

2009-09-15T13:16:00.005+03:00

După cum bine ştiţi muzicienii sunt din ce în ce tot mai prost plătiţi! Săptămâna aceasta am stat de vorbă cu un instrumentist din orchestra filarmonicii din Oradea, şi vă spun sincer că e strigător la cer pentru modul cum tratează autorităţiile artiştii. Instrumentiştii din orchestră lucrează cu jumătate de normă, ceea ce inseamnă un salar mizer şi jignitor. Deasemeni am înţeles că urmează diferite forme de protest. Vom vedea joi seara, 17 septembrie, ce se va întâmpla la deschiderea stagiunii. În program apare Simfonia a IX- de Beethoven în re minor.

Cu câtva timp în urmă, am găsit din întâmplare un videoclip care prezintă o formă de protest al muzicienilor. Oare cum ar fi să asistăm la o asemenea formă de protest?

păcat de instrumente...

continuare... Ce este Tempo-ul?

2009-09-14T15:24:00.006+03:00

Sergiu Celibidache spune:
Tempo-ul nu este altceva decât o condiţie, un catalizator, care face posibilă identificarea în conştiinţa noastră a îmbinării simultaneităţii erticale cu cea liniară. În perceperea simultaneităţii verticale, pe lângă gradul de tensiue a raporturilor componentelor ei, o caracterictică importantă este intensitatea presiunii. În cazul unei presiuni verticale mici ( de ex. trei instrumente care execută încet, uşor, cu puţină expresie un acord de trei voci) conştiinţa necesită un oarecare timp pentru a percepe şi prelucra toate ingredientele (inclusiv sunetele armonice, de combinare şi de interferenţă). Este vorba de procesul mintal subiectiv de tranziţie, care nici nu există în compoziţie, care, ca atare, nicu nu poate fi cuprins în partitură, cate în audiere însă devine foarte concret şi pretinde timp.
Când presiunea verticală este mai mare (când cele trei instrumente execută aceeaşi funcţie mai tare, maiangajat, mai expresiv) atunci spectrul sunetelor armonice şi de interferenţă intensificate devine mai mare şi mai diferenţiat (permiţând formarea acusticii), totodată mărindu-se şi timpul procesului de tranziţie mintală. ( În fond spectrul nu se măreşte; prin intensificarea sunetului devin audibile, în domeniul perceperii umane elemente noi.) Cu atât mai complicate şi mai diferenţiate sunt obiectele, cu atât mai mult timp necesită asimilarea impresiilor. Continuitatea aparentă a unui film este o iluzie. Ea se produce penru că sistemul nostru nervos nu are timpul suficient sî perceapă şi să separe imaginile statice una de alta, ci şi le integrează într-o mişcare în aparenţă continuativă. Urechea ca şi ochiul au nevoie de un anumit timp pentru a asimila impresiile izolat. Deci, un acord complex executat cu intensitate snoră necesită mai mult timp pentru a fi identificat şi pentru a fi recunoscut în alcătuirea sa efectivă şi în tendinţele lui cinetice. Acelaşi fenomen există şi în simultaneitate orizontală. O linie melodică executată cu intensitate sonoră redusă dezvăluie câteva, alte, nu toate caracteristicile ei sonore. Ea evoluează mai greu când este însoţită de o intensitate mai mare şi este îmbogăţită relativ de elemente noi apărute în domeniul perceperii umane. Deci, pentru fiecare valoarea şi pentru fiecare constelaţie sonoră (verticală sau orizontală) există numai un raport temporal optim, dacă se tinde ca esenţialul să fie complet asimilat şi prelucrat de conştiinţa uană. Definiţia fenomenologică a tempo-ului rămâne condiţia de a lăsa să se producă raportul viu dintre simultaneitate verticală şi cea orizontală.
De aici derivă adevărul empiric după care la un tempo prea lent valorile se destramă sau la un tempo prea repede se produce confuzie, strivirea reciprocă a valorilor. La aceasta s-a referit Papa Haydn când recomanda pentru tempo-uri rapide structuri armonice simple şi invers. Şi iată că se găseşte un vegetarian spiritual în mijlocul postului care se întreabă-în mod particular, într-o revistă- ce are a face muzica cu fenomenologia? Sunt deci ude toate apele? Raportul dintre masă, intensitate, timp nu este interpretabil, el este legic, stăpânind omul, este cosmic-dacă îl percepem sau nu. În teoria relativităţii se încearcă o apropiere a acestui raport de gândirea liniară, căutându-se a fixa într-o formulă multiplele variabile cu o constantă- isotropia luminii (care nu a fost o constantă, după cum demonstrează ultimele descoperiri).
Deci, uniformizarea magică statornică a tempo-ului nu există; nu poate fi definită ca entitate independentă. Rămâne funcţie a unui mare număr de vectori variabili. Deci, încă odată, exprimat concis, simplu şi practic, aşa cum spun ţăranii: când carul e plin, se mişcă mai greu, merge mai încet. Dar şi pentru dascăli: K. Boehmer se referă la acelaşi lucru când vorbeşte e reţele de raporturi virtuale şi reţele de raporturi reale, capabile de a fi efectiv realizate. Iar definiţia sa nedeterminabilitatea crescândă a structurii nu este altceva decât suprasolicitarea tot mai mare a conştiinţei perceptive a omului, această suprapunere a perceperilor, care în mintea omului devine tot mai densă şi nedesluşibilă.

Ce este Tempo-ul?

2009-09-10T15:15:00.006+03:00

De multe ori ne-am întrebat ce este tempo-ul? care este definiţia fenomenologică a tempo-ului?

Sergiu Celibidache spune: În fenomenologie se învaţă că tempo-ul nu este o realitate existentă în sine(care nu se poate reduce în nici un fel la normele măsurării timpului lumii), ci o succesiune vie, incidentală de mulţi factori colaboratoare. Ce înseamnă această amabilă recomandare din partea compozitorului 1/4= 144? Fenomenul 144 nu este în muzică! Este încercarea disperată a unui muzician nenorocit, realist, care cunoaşte descendenţii muzicali, care nu se mai poate apăra şi căuta să evite producerea unor denaturări grave- deci 1/4 = 144, nu 208 sau 42. Agerul Bartok, prevăzător, a mers şi mai departe. Cunoscând necesităţile zilnice ale omului, el a spus puţine lucruri despre calitatea supei, în schimb - începând cu mărimea lingurilor, numărul lor, apucătura mâinii şi până la deschiderea şi poziţia gurii - a determinat totul cu precizie matematică dinainte pentru a se evita atât sorbitul dintr-odată, cât şi interminabilul subt din pai. Şi cu toate acestea au mers toate pe dos: nici o cifră şi nici o coală de hârtie nu poate fixa această problemă a timpului, fiindcă totul se petrece în spiritul complet nemetronomic al omului. Şi când ne gândim că primul lucru pe care-l întâlneşte cititorul nepărtinitr într-o partitură (pe lângă specificarea în noţiuni care în majoritatea cazurilor este o gravă greşală de exprimare - vezi Beethoven presto 1-2 - 112, allegro vivace 1-2 = 132) este tocmai această determinare statică, nemuzicală a tempo-ului, care, conform funcţiei ei reale, catalizatoare, permiţând o sinteză, ar trebui mai degrabă să stea la sfârţitul partiturii. Cine vrea să înveţe ce este tempo-ul fenomenologic - ca singura circumstanţă în care se poate realiza o execuţie muzicală, lăsând deoparte rolul neînsemnat al tempo-ului lipsit de raporturi trebuie să facă neapărat cunoştiinţă mai apropiată, conştientă cu doi factori muzicali, aflaţi în planul al doilea.

În fenomenologia aplicată se deosebeşte: presiunea verticală (coinciderea mai multor purtători de tensiune în acelaşi moment) şi curgerea orizontală (raporturi în spaţiu şi timp între factori care colaborează). Diferitele elemente pe linia verticală, care sunt mult mai mult decât înălţime de sunet, durată, intensitate şi culoare, au un efect simultan asupra cunoştiinţei noastre. Simultan îşi exercită efectul şi elementele ce apar succesiv în evoluţia muzicală: în al doilea sunet al unei melodii (pentru a lua cel mai simplu exemplu al unei desfăşurări orizontale) mai este cuprins ca retenţie primul sunet şi alcătuirea lui complexă, prin efectul viu ce rezidă din el şi prin raportul său unic faţă de cel de-al doilea sunet. Cel de-al doilea sunet conţine în mod potenţial ca virtualitate, şi pe cel de-al treilea, adică ceea ce va deveni din el în desfăşurarea ce va urma. Sunetul nu este singur; el este în permanenţă însoţit în mod imanent de evenimentul premergător, de ceea ce abia a fost ca şi de evenimentul în aşteptare. El poartă în sine moştenirea întregii desfăşurări premergătoare şi este totodată executor testamentar al prezentului disparent. Această raportare interioară dublu polarizată - odată în general faţă de sistemul tonal, iar apoi faţă de desfăşurarea intervalistică specifică particulară a unei melodii- formează esenţa simultaneităţii orizontale, melodice.
Voi reveni cu continuarea acestei dezbateri.

Se deschid porţile Filarmonicii din Oradea

2009-09-06T18:43:00.005+03:00

Dragi elevi! După cum aţi fost obişnuiţi să primiţi puncte în plus la testele de evaluare, cu condiţia să participaţi la cel puţin un concert din stagiune, vă anunţ că şi anul acesta voi proceda la fel. Din 17 septembrie vom avea parte de concerte deosebite în stagiunea 2009-2010 care este una de sărbătoare; implinirea a 60 de existenţă. În deschidere,va avea loc un concert vocal-simfonic sub bacheta dirijorului Romeo Rîmbu, cu participarea Corul Filarmonicii, dirijat de Laszloffy Zsolt. Soliştii vocali care vor participa sunt Borsos Edith, Maria Pop, Szilagyi Zsolt şi Cristian Hodrea. Detalii referitoare la aceste evenimente le veţi primi la clasă.

sursa:Bihoreanul.ro

Rapsodia nr1 (G.Enescu) în variantă Celibidachiană

2009-09-04T10:38:00.004+03:00

Am vizionat acest material de nenumărate ori şi de fiecare dată rămân uimit de farmecul dirijoral al acestui mare Pedagog ...Sergiu Celibidache!

George Enescu

2009-08-19T09:04:00.009+03:00

Astăzi se implinesc 128 de ani de la nașterea compozitorului, dirijorului și violonistului nostru, George Enescu. Născut la Liveni, lângă Dorohoi, el a cunoscut din copilărie folclorul prin intermediul tarafurilor populare. Primele indrumări muzicale le-a primit de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru.
Intre anii 1888 si 1893 a studiat la Conservatorul din Viena, cu Joseph Hellmesberger (vioara) și Roobert Fuchs (compozitie), iar între 1893 și 1899 la Paris, cu Andre Gelalge (contrapunct), Jules Massenet și Gabriel Faure (compoziție), precum și cu M.P.J. Marsick (vioara).Muzica enesciană reprezintă o sinteză înte tradiție și inovație. Îna nul 1912 a înființat premiul anual de compoziție George Enescu stimulând astfel arta componistică românească. În anul 1916 a fost ales Membru de onoare al Academiei Române, iar în 1932 a devenit membru titular; membru corespondent al Academiei franceze, membru al Academiei Santa Cecilia din Roma, și membru al Academiei de Arte și Științe din Praga.
Creația enesciană:
Muzica de cameră și instrumentală:
- 2 cvartete pentru pian, vioară violă și violoncel,
- 2 cvartete de coarde,
- cvintet pentru pian, două viori, două viole și două violoncele,
- octetul pentru patru viori, două viole și două violoncele,
- simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste, care eprezintă chintesența echilibrului clasic în domeniul formei,
- trei sonate pentru vioară și pian,
- suita I pentru pian, în stil vechi, în sol minor,
- suita a II-a pentru pian, în Re Major,
- variațiuni pentru două piane, pe o temă originală,
- Cantabile și Presto pentru flaut și pian,
- piesă de concert pentru violă și pian,
- suită Impresii din Copilărie ce redă impresionismul de factură românească,
- piese de dimensiuni restrânse pentru diferite instrumente(harpă, flaut, violă, două piane),
- genul miniaturii vocale: piese pe versurile unor poeți francezi Pruhhomme Lemaître, ciclul, Șapte Cântece pe versuri de Clement Marot,
Creația simfonică și de operă:
- Poema română și cele 2 rapsodii deschid noi perspective de afirmare scolii naționale de compoziție,
- Preludiul la unison care deschide Suita I pentru orchestră în Do major,
- Simfonia în Mi bemol major, numită Eroica enesciană,
- Simfonia a II-a în La major,
- Simfonia a III-a în Do major, cu orgă, pian și cor,
- Suita Sătească care sugerează pacea și fericirea; tablourile ce alcătuiesc suita: Reînoire Câmpească, Joaca băieților în aer liber, Casa veche a copilăriei, Pârâu sub clar delună, Dansuri țărănești
-Poemul Vox Maris este lucrare vocal-simfonică de o mare forță expresivă,
- opera Oedip -tragedie lirică în 4 acte,gîndite ca mișcări componente ale unei simfoni.

O Magnum Misterium

2009-08-17T08:47:00.003+03:00

Vă invit să ascultați o lucrare fascinantă compusă de Tomas Luis da Victoria.

Este muzica rezervată doar celor inițiați?

2009-08-14T10:58:00.003+03:00

La această întrebare răspunde Sergiu Celibidache unui reporter astfel:

Dacă noțiunea "inițiat" o înțelegeți exclusiv în sens e categorie, nu. Noi începătorii din occident știm abia de când a existat Husserl că în fiecare eu este implicat al eu - eul aproapelui- și că această implicație constituie sensul lumii obiective. Transcendând experiențele mele sonore și empatiile unor subiecivități străine fundamentale în aceste experiențe, realizez nivelul valabiității obiective, adică posibilitatea de referință intersubiectivă. Ca atare, în principiu, muzica ar putea fi însoțiă de către toți acei care nu se rezumă la sunetul, acordul momentan și alte senzații acustice de moment, ci sunt capabili să urmărească evoluția ei activă în simultaneitate prin transcedere. Și mulți își însușesc această experiență chiar dacă nu întotdeauna în viața concertistică.
Așa cum acest joc al senzațiilor, atractiv și variat este practicat, însușit și legalizat,el nu poate conduce spre muzică. Ce se mai poate considera muzical în reflexele sinconizate, reacțiile musculare antrenate prin străduințele a mulor ani- un șir de mișcări ariculare- când tocmai prin această mecanizare a impulsurilor succesive, care, producând sunete, nu se resimte și nu mai creează în concordanță cu acestă formă și acest rol dătător de sens, ci limitat, singur, neascultând în jurul său, izolat și dezinteresat se supune imperativului posibilităților de alternare ale degetelor sale de aluminiu? Iuțeala rigidă a mișcărilor sale reflexe nu o poate modifica pentru a se adapta necesităților spațiului (fiecare spațiu are propria sa topografie și alcătuire) și penru a ajunge la tempo-ul potrivit, autentic. Este enorm de mare pericolul ca mecanica elvețiană de precizie să se oprească. Tempo-ul, tempo-ul muzical este ceea ce pot realiza degetele printr-o îndelungată și oarbă luptă împotriva masei inerte. Nici Eduard Erdmann, nici Michelangeli n-au putut să învețe arcușul să cânte pe alte strune. Nici nu putem aștepta ca toți pruncii talentați să învețe în filarmonie să umble cu arcușul. Am putea însă să visăm în continuare ca conducerea arcușului să poată fi alta- de la o sală la alta- în timp ce elementul care rămâne același este doar funcția ei - adică reflectarea vie a tuturor factorilor colaboratoare. Deci, muzica nu este rezervată numai celor inițiați; dar sigur este totodată că nu este făcută pentru tocătorii de sunete (Klangschlanger), incapabili de trăiri emoționale și nici pentru auditorii docili.

Orga de tip teatru

2009-08-13T01:57:00.002+03:00

Acest instrument a fost conceput cu scopul de a imita și diferite instrumente, și cele de percuție din orchestra simfonică. Funcționează aproape pe același sistem cu care funcționează orga mare de concert, doar că are unele modificări tehnice;și anume acțioarea presiunii aerului se produce electro-pneumatic, după cum am spus poate imita instrumente de percuție din orchestra simfonică cum ar fi: xilofon, toba mare, marimba, cinele, clopote, etc. Toate aceste instrumente de percuție se află în interiorul camerei cu tuburi și sunt acționate electric. Consola este foarte bogat ornamentată cu butoane, fapt pentru care are o formă curbată care îi vine în ajutorul organistului la aranjarea registrației. Un alt avantaj este detașarea consolei de camera tubulaturii doar printr-un cablu, astfel consola se poate muta la orice distanță în sala în care se concertează, de camera tubulaturii. Acest tip de instrument a fost inventat de compania Rudolph Wurlitzer undeva prin anul 1930.

Orga pozitivă

2009-08-12T10:24:00.005+03:00

În decursul a trei săptămâni, v-am prezentat tipurile de orgă, începând cu Orga mare de concert, orga americană, orga expresivă - armoniu, orga hidraulică, orga electronică, orga de biserică electronică și digitală. Astăzi voi continua lista cu orga pozitivă care are un sunet specific. Orga pozitivă, alături de orga portabilă și orga mare de concert, pornește de la modelul orgii pneumatice pe care Pepin cel Mic (752-768) regele francilor, o primește cadou de la Copromin Constantin al V-lea împărat al Bizanțului undeva prin 757 d.Hr. Acest tip de instrument nu are dimensiuni foate mari, și este folosit în general pentru acompaniament vocal. Este un instrument împodobit cu ornamente sculptate în lemn, unele fiind însoțite de picturi.

Oradea invadată de concerte smintite!

2009-08-10T21:44:00.005+03:00

Am citit un articol pe Bihoreanul în care este prezentat un posibil concert oribil susținut de trupa Shinning pe 17 august. Totuși încă ne bazăm pe autorițăți și sperăm că la fel ca în cazul God Dethroned vor împiedica acest eveniment deloc benefic pentru orădeni. Până atunci le dorim elvețienilor mult ghinion în acest proiect și întreruperi de curent, rafale, tornade care vor ține orădenii în casă.

Dirijori prieteni sau dușmani

2009-08-09T13:43:00.008+03:00

Care poate fi relația dintre doi, sau mai mulți dirijori care pregătesc același ansamblu muzical? Lăsând deoparte excepțiile, unii dirijori:

- se înțeleg foarte bine, se respectă, se ajută reciproc, pot da mâna în orice situație zâmbind.

sau:

- se descalifică unul pe celălalt apreciind fiecare doar munca lui, iar colaborarea lor terminându-se la un moment cu un gust amar.

În puțina mea experiență de dirijor, pe care am dobândit-o încă din perioada studenției, pot să spun că am avut parte numai de colaborări foarte bune cu dirijorii corurilor cu care am lucrat (Romania, SUA). Le multumesc tuturor pentru prietenia și înțelegerea acordată.
Am găsit un videoclip comic care ar putea ilustra foarte bine o bună colaborare a dirijorilor care pregătesc același ansamblu muzical.

Dirijor stresat, stresant, ...cum vreți!

2009-08-06T12:07:00.009+03:00

Nu-i așa că și voi ați fost puși în situația de a critica un anume dirijor datorită gesticii lui lipsite de bun gust sau de ce nu simt? Mentorii mei într-ale dirijatului(Sabin Pautza, Nicolae Bica, Daniel Rădoiaș) care m-au inițiat în această artă și m-au făcut să mă simt ca un copil care învață să umble în picioare, îmi spuneau:
Fii cât mai convingător în ceea ce privește gestica dirijorală, dirijează cu multă libertate și nu stresa ansamblul muzical. Lasă-i să cânte!
Am găsit un videoclip care m-a lăsat fără cuvinte. Am mai văzut dirijori dependenți de partitură, care fac pe grozavii în fața ansamblului și auditoriului, prin gesturi lipsite de bun gust, dar ca acesta mai puțin.

Acum urmează partea serioasă a lucrurilor. Bineînțeles că am apelat la măiestria lui Sergiu Celibidache care ne arată cum se dirijează fără partitură, și fără a stresa ansamblul. Dirijorul Daniel Rădoiaș spunea la cursurile de dirijat coral: Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi (Ioan 8:32). Cât de adevărat este!

Hammond Organ

2009-08-06T11:54:00.005+03:00

Acest tip de instrument este foarte răspândit în bisericiile evanghelice de culoare, și nu numai. Repertoriul pentru un astfel de instrument este în general într-un mod improvizatoric. Este folosită ca instrument de bază în muzica :gospel, rock&roll, blues,etc. Orga hammond este concepută ca orga electronică sau digitală, din două componente: consola și pedalierul. Mai jos se poate vedea cum arată acest instrument și bineînțeles cum sună.

N-am net!

2009-08-03T09:43:00.004+03:00

Dragii mei, imi pare rău pentru întârzierea postărilor, dar sunt cu soția mea minunată undeva în Maramureș(doar luna august)unde nu aud numai cântul păsărilor și clopotul din turla bisericii, unde nu am nevoie de alarmă datorită faptului că suntem treziți în zori de cocoșul care ne cântă sub geam,iar internetul e dat cu porția (merge foarte greu și nu pot să mă conectez la rețea.)Prezentările mele cu privire la orgă, vor continua în limita posibilităților!

Orga de biserică electronică & digitală

2009-07-31T08:30:00.000+03:00

Care este diferența dintre orga de biserică electrică și orga de biserică digitală? Răspunsul este: sunetul!
Este tipul de instrument pe care cel puțin eu îl prefer în biserică. Nici un alt instrument nu poate acompania mai bine multimea de oameni care se inchină lui Dumnezeu!
Orga de biserică electrică sau cea digitală, este un instrument care imită orga mare cu tubulatură. Este alcătuită din 2 componente: consola și pedalierul. Claviatura poate fi în număr de 2-4, iar butoanele funcționează la fel ca cele ale orgii mari. Pe fiecare buton de află scris anumite registre timbrale și numere. La baza claviaturii sunt presetate câteva registre propuse de producător.Orga digitală diferă puțin de orga electrică din punct de vedere tehnic. Orga digitală poate memora anumite setări preferate de organist, iar sunetul este unul mult mai natural, mult mai aproape de adevăr. Amplificare acestor instrumente este proprie să spun așa, sunt dotate cu un amplificator și difuzor încorporat. La orga digitală se pot seta diferite calități ale sunetului: Hall, large hall, concert room, baroc style, etc.
orga de biserică electrică:

orga de biserică digitală

Orga electronică

2009-07-29T10:00:00.003+03:00

Despre acest tip de instrument se pot spune multe lucruri. Este un instrument electronic muzical care produce sunete prin intermediul unor semnale electrice transformate în semnale mecanice amplificate. La baza orgii electronice funcționează cel puțin 12 oscilatoare( generatoare)cu difuzoare de frecvență pentru a cuprinde o întindere cromatică de 5 octave( sau mai mult). Sunetul care generează din aceste generatoare este filtrat de module speciale care finalizează timbrul caracteristic unui anumit instrument muzical. Linia melodică se poate realiza prin intermediul unei claviaturi asemănătoare cu cea de orgă, iar aceasta poate fi însoțită de acompaniamente introduse prin program( acompaniamente presetate de tip armonic, de bas, percuție, instrumente de suflat etc.), sau formule ritmice și memorii tip ROM( care nu pot fi modificate) și RAM(care pot fi modificate) programate de constructor. Orga electronică este un instrument foarte complex din punct de vedere tehnic, și uimitor de performantă în ceea ce privește imitarea unui instrument. Menționez că mânuirea unui astfel de instrument nu e chiar așa ușoară cum pare, e nevoie de cunoașterea în totalitate a tuturor funcțiilor instrumentului, și nu în ultimul rând cunoașterea stilurilor muzicale.
În zilele următoare vom vedea care este tipul de orgă digitală, și deasemeni vom vedea ce poate, și ce se poate face cu un atfel de instrumet. Vă invit să vizionați cum funcționează orga electronică:
Yamaha STAGEA ELS-O1C

Roland Atelier

28 iulie 1750

2009-07-28T14:51:00.004+03:00

După cum știți sau nu, astăzi se împlinesc 259 de ani de la dispariția lui J.S.Bach dintre pământeni. Vă invit să ascultați o minunată lucrare care te curătă de orice fir de stres. Când ascult această cantată, înafara timpului în care conduc, obișnuiesc să mă întind cu ochii închiși; îmi vin cele mai frumoase și încurajatoare gânduri. Cât de minunată e Muzica Ta Doamne!

Orga hidraulică

2009-07-27T08:00:00.000+03:00

Orga hidraulică este un instrument de suflat, unul din cele mai vechi tipuri de orgă. Originea acestui instrument este plasată în perioada Egiptului elenistic. Unele surse relatează faptul că invenția este atribuită lui Ctesibios( cca 170 î.Hr.), un matematician celebru din Alexandria. Unele tratate muzicale arabe consideră că inventatorul este Arhimedes, cel care a stabilit principiile hidrostaticii. Instrumentul conceput de Ctesibios funcționa cu un mecanism hidraulic ( pompă cilindrică cu piston) destinat furnizării aerului dinunul sau două recipiente complet închise. Aerul era împins spre un Syrinx mecanic alcătuit din 7- 10 tuburi din aramă, așezate pe
un rând, în poziție ranversată.
Schimbând diferența de nivel a apei, prin glisarea pistonului spre interiorul cuvei, rezulta o valoare egală de presiune a aerului la exterior. Aerul comprimat este eliberat și distribuit spre tuburi o dată cu deschiderea unor supape comandate de o pseudo-claviatură(clape leviere). Mecanismul complet se încorpora într-un soclu hexagonal sau rectangular așezat pe o mică estradă. Acest tip de instrument era folosit sau plasat în saloanele împăraților, în teatre, la circ, etc. Orga nu a avut prilejul de a fi prețuită în Grecia Antică pe cât a fost de utilizată în Roma antică. După căderea Romei, orga a supraviețuit în Bizanț, de unde a pătruns și în Europa de vest începând cu sec, al VII -lea când a fost admisă în procesiuni de cult religios. Psaltirea de la Utrecht din sec.al IX-lea rămâne ultimul document care consemnează prezența orgii. Acest instrument a fost abandonat în favoarea orgii pneumatice.

Orga expresivă - orga armoniu

2009-07-24T20:58:00.006+03:00
Următorul instrument din familia orgii,pe care vreau să vi-l prezint este Orga expresivă sau orga armoniu, care este tot un instrument de suflat cu rezervor de aer și claviatură. Este foarte asemănătoare cu orga americană. Acest tip de orgă a fost inventat de G.J.Grenie la Paris în 1810. Instrumentul este prevăzut cu un sistem care cuplează un burduf cu două pedale.În interiorul acestuia se află unul sau mai multe registre cu ancii libere. Mărirea sau diminuarea intensității sonore este posibilă prin manevrarea celor două pedale.

Orga Americană

2009-07-23T15:42:00.003+03:00

Vă voi prezenta în câteva cuvinte Orga americană. Este un instrument de suflat cu rezervor de aer și claviatură de tip harmoniu bazat pe un mecanism ce pune în vibrație lamelele instrumentului prin procedeul de aspirare a aerului. Acest tip de instrument a fost construit de firma americană Mason & Hamlin, la Boston în anul 1861. Mai jos puteți viziona cum arată și cum sună un astfel de instrument:

Orga de Concert

2009-07-22T09:39:00.006+03:00

2.După cum am menționat zilele trecute, foarte mulți nu fac distincția dintre o orgă de concert și o orgă electronică. De aceea înainte a spune ce este orga, vă voi prezenta cum funcționează orga și din ce este alcătuită.
Orga este un instrument de suflat cu rezervor de aer și tuburi de diferite forme și mărimi, cuplate cu una sau mai multe claviaturi. Orga poate fi considerată ca fiind cel mai complex dintre toate instrumentele muzicale. Orga este compusă din 1. partea mecanică, 2.tubulatura. Partea mecanică este formată din: consolă, camere de vânt, burdufuri, un sistem de transmisie și alte comenzi auziliare. Consola este constituită din claviatură, pedalier, registre timbrale, butoane pentru diverse combinații, cuplele, pedala de expresie, efecte tremolo. Claviatura sau manualul este determinată de mărimea orgii, și poate fi formată din 1-6 claviaturi care sunt montate pe consolă în formă de trepte. Fiecare claviatură cuprinde 50-60 de clape (4-5 octave). Clapa dă înălțimea unui sunet în funcție de registrul ales. Pedalierul este o claviatură de format mare, situat la baza consolei manevrarea lui fiind posibilă cu ajutorul picioarelor organistului. Pedalierul cuprinde 30 -32 de clape din lemn de format mare, cu o întindere cromatică do1 - sol3. Registrele timbrale sunt reprezentate de butoane sau taste plasate la stânga, frontal, și la dreapta claviaturilor, fiecare buton având înscris registrul timbral și o cifră. Registrul timbral reprezintă un set de tuburi sonore de aceeași formă, intensitate și timbru, însă de diferite înălțimi și diametre. Numărul lor este variabil, determinat de mărimea instrumentului. Cifra înscrisă pe buton indică lungimea acustică a tubului respectiv, folosind o unitate engleză de măsură numit picior reprezentat grafic de o virgulă (32’-16’-8’). Registrul de bază care este în același timp diapazonul Orgii, îl constituie registrul de 8’. În funcție de acesta, celelalte register sună mai sus sau mai jos, astfel : registrul de 32’= do1, 16’=do, 8’=do1 –diapazonul orgii, 4’=do2, 22/3 = sol2, 2’=do3, 13/5, 11/3, 11/7, 1’=do4, 18/9, 12/3, ½=do5. Registrele timbrale se impart în două categorii: labiale și linguale. Registrul labial este format din mai multe tipuri de tuburi sonore: grupa de Principale, de flauți, de coarde, de Aliquote, de mixturi simple sau compuse. Registrele de tip lingual sau cu ancii sunt: clairon, clarinet, cromorna, fagot, oboi, trombon, vox humana etc. La baza claviaturilor sunt situate câteva butoane cu combinații fixe și libere. Deasemeni sunt situate în aceeași regiune și anumite comenzi numite cuple care unesc claviaturile între ele sau o claviatură cu pedalierul. La baza concolei este situat un dispozitiv numit rulou, care este format dintr-un cilindru rotativ sau chiar o pedală, care prin rotirea lui sau prin apăsarea pedalei se realizează efecte de crescendo prin adăugarea de registre timbrale. Tot aici găsim și o pedală de expresie care realizează efecte de crescendo fără a schimba registrul programat. Poate vă înrebați ce sunt Camerele de vânt? Sunt niște rezervoare de aer ale instrumentului pe care sunt așezate tuburile sonore. Ele conțin conductele de vânt ordonate după o schemă de montare în cruce. Acestea îndeplinesc comenzile primite de la claviatură și registre. Aici se desfășoară cele trei faze de formare a sunetului și încetarea lui. Burdufurile sau foalele sunt sunt conectate între ele prin canale tubulare care alimentează cu aer camerele de vânt. Burdufurile asigură presiunea de aer cu ajutorul unui motor trifazic, care menține presiunea constantă indiferent de consum. Sistemul de trasmisie face legătura între consolă și tubulatură. Acest sistem poate fi mecanic, pneumatic sau electric. Tractura mecanică dă posibilitatea ventilelor de ton să fie acționate cu ajutorul unui mecanism complex de pârghii. La tractura pneumatică ventilele de ton sunt manevrate de presiunea aerului direcționat prin conducte și țevi din plumb cu ajutorul unor foale. Iar tractura electrică folosește electromagneți așezați dedesubtul tuburilor ale căror impulsuri deschid sau închid ventilele de ton. Tubulatura sau fluierele orgii se constituie din metal sau lemn, având o formă conică, cilindrică, deptunghiulară, etc. Cele mai mici au dimensiunea de câțiva cm, altele pot depăși 10 m. Tuburile sonore se împart în 2 categorii: a) cu buză sau labiale; b) cu limbă sau linguale. a) Tuburile labiale se construiesc după modelul și principiul acustic de formare a sunetului la flautul drept(fluierul cu dop). Ele pot fi deschise sau închise. b)Tuburile linguale – înălțimea sunetului și timbrul sunt determinate de vibrașiile unei lamele(ancie) din alamă, montată la baza tubului. Fiecare tub cu ancie prezintă un pavilion care slujește la întărirea și modularea sunetului emis. Tubulatura este compartimentată în loje într-o ordine simetrică, de forma unei piramide, într-un plan arhitectural acordat cu problematica de spațiu și imaginație a constructorului. Cea mai mare parte a tubulaturii se montează în interiorul instrumentului pe camerele de vânt. Tuburile plasate vizibil auditoriului pot fi tuburi sonore sau decorative-mute. Unele orgi sunt dotate cu tuburi poziționate orizontal în chamad (pavilioanele orientate înspre sală).
Deci așa funcționează instrumentul pe care-l numim Orgă.Urmează tipul de Orgă Americană

Ce este Orga?

2009-07-21T21:24:00.013+03:00

1.Intru în contact cu persoane care mă întreabă ce facultate am terminat și ce specializare. Le răspund Pedagogie Muzicală, Modul Instrumental–Orgă. După ce le răspund, cred că în mintea lor se întreabă:

Ce fel de orgă? Ooo stiu! Orgă de aia cu ritmuri cum au maneliștii! Poți cânta ce stiluri vrei. Oare ce poate să învețe la un astfel de instrument că aproape merge singură. Tot ce ai de făcut este numai schimbi acordurile!... hmm...

Imi dau seama foarte ușor că habar nu au despre ce este vorba, și încerc să le explic defapt ce instrument am studiat. Ironic nu?
Mai întâi de a prezenta ce este orga și cum funcționează ea,voi enumera, din documentațiile pe care le am, care sunt tipurile de orgă:
Și voi începe cu :
- Orga mare sau Orga de Concert (sau cum spune poporul: orgă cu tuburi)
- Orga Americană
- Orga expresivă sau orga de tip Harmonium
- Orga electronică
- Orga hidraulică
- Orga magique
- Orga pozitivă
- Orga de tip teatru sau Atelier organ
- Hammond Organ.
- Orga de biserică electrică & digitală
Toate aceste instrumente arată diferit și sună diferit, dar totuși pentru mulți toate aceste tipuri de orgi sunt confundate cu diversele tipuri de orgă electronică portabilă, pe care o iei sub braț și fugi cu ea! După prezentarea acestora, voi prezenta și tipurile de orgă electronică portabilă, sintetizatoare, etc. Urmează ca mâine să postez prezentarea mai pe larg a instrumentului: Orgă

Richte mich, Gott

2009-07-21T10:25:00.005+03:00

Psalmul 43 de Felix Mendelssohn-Bartholdy, interpretat de corul de băieți-Dresdner Kreuzchor, în stil nemțesc. Un cor foarte echilibrat, omogen. Îmi place!

Mimica - mijloc de expresie în actul dirijatului

2009-07-20T15:17:00.006+03:00

Astăzi vreau să vă prezint câteva aspecte elemente prin care dirijorul, în cooperarea cu ansamblul muzical, vrea să reda un mesaj muzical celor cărora le-a fost el destinat, și anume ascultătorii. Comunicarea între oameni, în ultima vreme a devenit un domeniu al științei, datorită faptului că s-a constatat atât nevoia de comunicare, cât și pentru că din punct de vedere filozofic și psihologic, s-au sintetizat anumite tehnici de derulare a acesteia, care, din moment ce sunt stăpânite, sporesc șansele de reușită a comunicării.Vă voi împărtășii câteva dintre considerațiile unui reputat specialist în științele comunicării, Alex Mucchiell. El afirma că toate cercetările moderne arată importanța fundamentală a situației asupra felului în care apare sensul conduitelor umane. Sensul unei expresii umane este elaborat de către diferiții actori prezenți( adică participanți în procesul comunicării), în funcție de elementele ce constituie pentru ei definiția situației în care se află. Sensul se naște întotdeauna dintr-o punere în relație, în cadrul căreia primele elemente sunt, evident, contextele situației în care are loc schimbul. Sensul este corelat obiectiv cu înțelegerea. Există sens atunci când există înțelegere... Ceea ce are sens este ceea ce poate fi legat și ceea ce nu este difuz. Sensul nu este altceva decât realitatea, așa cum se înfățișează, dobândind formă. Orice sens este sensul unei forme; orice formă are sens. Geneza formei este simultană cu instaurerea sensului. Toate acestea sunt prezentate de Mucchialelli, cu scopul de a ajunge la elementele în interacțiunea lor și la mijloace prin care a influența, înseamnă a manipula contextele situației pentru a crea sensul dorit. Făcând abstracție de conotația negativă pe care termenul manipulare o are în viața cotidiană, în științele comunicării, manipularea îneamnă arta de a influența, artă care face parte din statutul oricărui dirijor valoros. Scopul manipulării nu este altceva decât acela de a determina ansamblul muzical, la o reacție unitară în împlinirea actului artistic al interpretării. Cu ajutorul mimicii, sufletul comunică cu exteriorul fiind în același timp oglinda fidelă a sentimentelor și a stărilor sufletești ale omului. Mimica feței este considerată ca o modalitate de manifestare a stărilor psihoemoționale ale omului, fiind o formă specifică de comunicare. Expresiile faciale reprezintă aspectul cel mai vizibil al comportamentului nonverbal și cea mai expresivă parte emoțională și fizică a corpului. Diferite expresii ale feței oferă multiple și diverse semnale care pot fi indici la reacționarea emoțională în diferite situații sau stări sufletești. Expresiile faciale pot servi ca forme de comunicare și mijloace de apreciere. În ceea ce privește activitatea dirijorală, o mimică expresivă este absolut necesară în demersul interpretativ al unei lucrări muzicale. Asocierea gestului cu mimica de exemplu în muzica corală, este necesară ți obligatorie pe tot parcursul interpretării ideilor poetice. Ceea ce permite dirijorului să transmită ansablului său într-un mod cât mai plastic intențiile sale în cadrul procesului interpretativ, este expresivitatea gesturilor și a mimicii. Mobilitatea este considerată ca fiind obligatorie datorită faptului că are rolul de a pătrunde muzica și oamenii cu care lucrezi. Caracterul unei lucrări muzicale este reflectat de expresivitatea feței, exprimând limbajul muzicii. Pentru a înțelege aceste lucruri mai bine, vă invit să vizionați niște videoclipuri cu Sergiu Celibidache în care comunică atât de natural și liber cu ajutorul gesturilor expresive și a mimicii. Luați și...învățați!

Sergiu Celibidache

2009-07-17T14:04:00.005+03:00
Sergiu Celibidache vorbește despre tehnica înregistratului; îl "termină" pe reporter! (Dacă tăcea, filozof rămânea!)

The Iphone Organist

2009-07-16T15:46:00.010+03:00

Interesant mod de a "interpreta" Tocatta in re minor pentru orgă de J.S.Bach. E foarte simplu! Tot ce ai nevoie e o partitură și un iphone (original) nu copie.Parcă imi imaginez un dirijor cum își scoate celebrul telefon pentru a da corului, tonul, sub pretextul că nu are diapazonul la el! Dealtfel, o aplicație practică pentru telefon!

D'ale studiului..(metode de autosupraveghere și autocontrol)

2009-07-14T13:38:00.011+03:00

nepoțica mea...o viitoare pianistă!
Dragilor! vă mai amintiți de sfaturile pe care le-am postat cu câteva zile în urmă? Ei bine, astăzi o să vă scriu câteva sfaturi preluate de la foștii mei profesori și anume:

Metode de autosupraveghere și autocontrol
Aceste metode sunt extrem de importante pentru a avea un spor la studiu și pentru a nu pierde vremea repetând la nesfârșit o pieasă în speranța că poate totuși va ieși. Nu uitați un lucru: Calitatea studiului este mult mai importantă decât cantitatea lui!
Un prim pas în acest sens este formularea cât mai precisă a obiectivelor și observarea evoluției înspre atingerea acestora. Trebuie să conștientizăm etapele de lucru enumerate mai sus, iar dacă un obiectiv a fost fost atins, se mai poate repeta o dată sau de două ori pentru a fi siguri, iar apoi trenuie trecut la următorul obiectiv. Dacă aveți tendința de a repeta prea des o anumită secțiune fără un teț concret, concentrarea scade și încep să apară greșeli, iar apoi se repetă pentru corectarea greșelilor, eventual apare aupărarea care va produce și mai multe greșeli și după un anumit timp, dacă continuați să repetați secțiunea respectivă, veți reuși să stricați tot ce ați construit și veți rămâne cu un sentiment de nesiguranță și frustrare, care, evident va produce noi greșeli. De aceea, NU REPETAȚI FĂRĂ ROST!!
Dacă piesa a ajuns la un anumit nivel tehnic, putem să o cântăm și pentru a savura muzica, pentru a ne inspira în căutarea de noi sensuri ascunse în ea, fără a avea un obiectiv prea concret stabilit. Dar nici cu aceasta nu trebuie exagerat. dacă zăbovim prea mult la o anumită etapă, fără a tinde spre un nivel superior, ne plafonăm și începe un cerc vicios care poate duce la involuție în loc de evoluție. După exercitarea sarcinilor de natură tehnică (note) și gramaticală (articulații, accente), interpretul se poate concentra și asupra celor retorice. Este foarte recomandabil ca și această latură să fie abordată separat, pentru ca întreaga atenție să poată fi dedicată discursului muzical, fără să fi distrasă de probleme tehnice. Pentru aceasta, putem dirija piesa sau pur și simplu să ne-o imaginăm cu ajutorul auzului interior, conturând o idee cât mai precisă despre tempo, caracter, tensiuni, relaxari, culminații, agogică, eventuale relații de tempo, lungimea pauzelor între fraze sau secțiuni. Bineînțeles, pe viu acestea trebuie adaptate condițiilor date instrumentului, registrației și acusticii, dar e foarte important să existe deja o concepție clar conturată la acest nivel. Atenția reținută de cititul notelor se poate îndrepta astfel spre autoscultare, ceea ce poate fi o bună sursă de inspirație pe plan muzical.
Atânt D'ale studiului pentru astăzi. Sper că vă vor fi de folos aceste prețioase sfaturi, și încă o dată nu uitați: NU REPETAȚI FĂRĂ ROST!

Expresivitatea gestului dirijoral

2009-07-13T13:00:00.001+03:00

Expresivitatea gesturilor dirijorale vine să înlocuiască lipsurile tactării și să contribuie la înțelegerea frazei muzicale. Putem spune despre gestul dirijorului că este suficient de expresiv doar în momentul în care prin asociere vor putea fi legate de gesturi din viața de toate zilele. În aces sens vă voi enumera câteva exemple de gesturi din opinia dirijorului Nicolae Gâscă: invitație sau arătare cu degetul- la darea unei intrări; chemare - la reliefarea unei partide; cerere- la mărirea nuanței sau a expresivității frazei muzicale; respingere, îndepărtare- la diminuarea nuanței; apăsare- la scăderea bruscă a intensității sonore; apăsare - pentru o sonoritate tensivă. Tot în acest scop se pot utiliza și gesturile caracteristice modalitățiilor de rezolvare tehnică și expresivă a problemelor întâlnite pe parcursul desfășurării muzicale, precum și gesturi preluate din tehnica vocală sau instrumentală. În dirijatul coral, alături de cele menționate mai sus, se mai poate utiliza gesturi caracteristice modalității de emisie a vocalelor, de încheiere a consoanelor, de plasare a vocii etc. În ceea ce privește forma și aspectul gesturile dirijorale trenuie să corespundă cu expresia frazei muzicale. Expresivitatea gestului dirijoral se obține în procesul de interpretare având la bază emoțiile artistice ale dirijorului, înțelegerea conținutului de idei și sentiment ale operei de artă. Acestea îi permit dirijorului să transmită intențiile sale interprețiilor, cât mai plastic.
Am scris aceste lucruri ca un mesaj pentru tinerii dirijori care au îmbrățișat această cale ( dirijatul) pentru că în ultima vreme observ că foarte multi dintre aceștia parcă învață tehnica dirijatului coral de pe youtube, nu din conservatoare.
Urmăriți primul videoclip de mai jos și dați-vă singuri un răspuns. Oare ce face acest dirijor se numește tehnica de dirijat coral? Are o oarecare expresivitate dar uneori am impresia că în loc să de-a întrări soliștilor, joacă tenis.

Aici puteți să-l urmăriți pe Maestrul Sergiu Celibidache (în cadrul unei repetiții) ne arată ce trebuie să facă(mâinile) și cum să fie un dirijor!
A fost un mare Maestru!

Now Thank We All Our God

2009-07-11T15:16:00.002+03:00
Cantata BWV 79 - Bach (Now Thank We All Our God)interpretată de organista și compozitoarea Diana Bish! Excelentă interpretare! Savurați din plin!

Un mall în care domnește un sunet impunător de orgă!

2009-07-10T18:01:00.001+03:00

V-ați imaginat vreodată cum sună o orgă care are mii de tuburi? Este vorba de cea mai mare orgă din lume. Sună impresionant! Pur și simplu uiți că mai există și alte instrumente. Dacă o să trec prin Macy's mall din Philadelphia SUA, sunt sigur că o să renunț la cumpărături. Tare mult m-aș bucura să văd așa ceva și prin mall-urile din Romania! Dar ce să faci dacă prin mall-urile noastre e la modă food-fest și defilări de modă în miros de gyros la farfurie!

D'ale studiului...(tehnici de studiu pentru pasaje dificile)

2009-07-10T10:13:00.001+03:00

În cele ce urmează vă voi scrie despre câteva tehnici de studiu care v-ar putea fi de folos, și anume:
• la pasaje rapide se poate folosi metronomul, și anume, vom începând într-un tempo foarte rar, comod, se accelerează treptat (poate chiar pe parcursul mai multor ședințe; de exemplu azi 50-64 Largo, mâine 58-62 Largetto, poimâine 64-88 Adagio). Important este să citim întotdeauna cu o bătaie înainte. Siguranța și fluiditatea mișcărilor din tempoul rar va fi astfel transparentă către tempoul rapid. Apropiindu-ne de tempoul final, putem gândi și în unități mai mari: dacă de exemplu am ajuns la pătrime=80, putem pune metronomul la doime=40 (în cazul metrului binar), și obișnuindu-ne cu pulsul doimii, vom putea cânta mai relaxați.
• adeasea, mâna stângă este mai stângace decât dreapta. Cântând un pasaj dificil cu ambele mâini la unison(mâna dreaptă cântând și ea pasajul mâinii stângi), mâna stângă poate "învață"de la dreapta mișcările care ar ajuta la rezolvarea problemei.
• cântând pasajul rar și cu ochii închiși, putem descoperi eventualele mișcări greșite sau nesigure, iar găsind mișcarea corectă fără a vedea, putem dobândi mai multă siguranță. De asemenea, închizând ochii, atenția consumată înainte de percepția vizuală poate fi acum îndreptată spre mișcările fizice, poziția corpului, relaxarea muschiilor neimplicați în cântat.
• puteți studia un pasaj critic în felul următor: după ce l-ați parcurs, reluați de la prima măsură înainte de respectivul pasaj, apoi de la două măsuri înainte, apoi de la 4,6,8 măsuri inainte de pasaj. Astfel se va putea automatiza ceea ce necesita atenție în faza inițială.
• ritmizarea pasajelor:punctat, lombardic, cu opriri pe diverse note(de exemplu, la grupuri de patru șaisprezecimi cu oprire pe prima, apoi pe a doua, a treia, în fine pe ultima șaisprezecime).
• fiți creativi în inventarea de exerciții: orice formulă dificilă (un motiv cu articulație complicată, un tril, mordent sau alt ornament sau pasaj) poate fi izolată de context și transpusă pe diferite trepte, urcând și coborând pe claviatură și îndreptând atenția exclusiv spre respectiva formulă(mâna stângă separat, dreapta separat, unison, eventual oglindă). În cazul în care nu știți de ce nu reușește formula, cântați rar, închideți ochii și urmăriți atenți mișcările: poate încheietura nu este destul de flexibilă, poate v-ați obișnuit cu mișcări bruște și nesigure, poate brațul este crispat. Relaxați și încercați să găsiți mișcarea potrivită în tempo rar, accelerând progresiv.
Sper că aceste sfaturi pe care și eu la rândul meu le-am preluat de la profesorii mei, vă vor prinde bine atunci când dați de greu în ale studiului. Succes!

Urmează câteva metode de autosupraveghere și autocontrol.

D'ale studiului...(abordarea unei piese noi)

2009-07-09T15:50:00.001+03:00

După cum v-am spus ieri, astăzi o să vă împărtășesc alte sfaturi foarte utile în vederea studiului zilnic la instrument. Dacă știți deja aceste lucruri vă felicit, dar consider că e bine să le mai citiți pentru că la un moment dat, probabil va trebui să învățați pe cineva cum să studieze.

Abordarea unei piese noi!
Din momentul în care ne-am ales piesa pentru studiu, începem cum e și normal să o citim. După o primă citire, se impune împărțirea între mâna stângă și mâna dreaptă și fixarea digitațiilor. Dacă nu ne ocupăm de digitații din prima fază de lucru, o parte importantă din atenția noastră va fi focalizată mereu pe improvizarea momentană a digitației, și nu se va putea îndrepta spre obiective de nivel superior, până nu se cristalizează în mod aleator o anumită digitație ce devine obișnuită. Evident, căutarea celei mai bune digitații de la început și notarea ei economisește și conferă mai multă siguranță.
Câteva lucruri trebuie avute în vedere în această fază: digitațiile trebuie să ia în considerare tempoul final(nu tot ce funcționează lent va funcționa si rapid). De asemenea, nu trebuie supraîncărcată partitura cu cifre: a marca notele accentuate, începuturile de frază, locurile în care se trece peste degetul 1 este de obicei suficient. Prea multe cifre îngreunează citirea. Esențial în prima fază este lucrul pe secțiuni mai scurte: descifrând o piesă de 5 pagini de la A la Z, la sfârșit probabil că nu ne vom aminti de început și va trebui să o luăm de la zero. Lungimea secțiunii pe care lucrăm trebuie astfel aleasă, încât la repetare să mai poată părea cunoscut, să putem reține eventualele locuri dificile, să ne putem gândi la corectarea eventualelor greșeli făcute la parcurgerea anterioară.
De asemenea studiul unei piese nu trebuie pornit întotdeauna de a începutul ei. Trebuie luată în considerare scăderea capacității de concentrare spre sfârșitul ședinței de studiu, iar dacă sfârșitul piesei va fi studiat întotdeauna mai puțin concentrat, atunci va fi mai nesigur și la examen sau concert. Se poate începe uneori și cu sfârșitul, cu o parte de mijloc sau cu pasajul cel mai dificil. În funcție de gradul de dificultate resimțit al piesei, sarcinile trebuie împărțite în pași mici, aleși în așa fel încât atenția să nu trebuiască distribuită în prea multe direcții concomitent: mâna dreaptă separat, mâna stângă separat, mâna dreaptă plus pedalier( în cazul în care studiați la orgă) mâna stângă plus pedalier, ambele mâini fără pedalier, ambele mâini cu vocea pedalierului solfegiată, etc. Orice sarcină poate fi descompusă în pași mici, deci NU DISPERAȚI!

URMEAZĂ: Tehnici de lucru pentru pasaje dificile!

D'ale studiului...(impărțirea timpului și managementul stresului)

2009-07-08T14:50:00.001+03:00

Dragii mei în rândurile de mai jos o să vă împărtășesc niște informații foarte prețioase pe care le-am primit de la profesorii mei, și doresc să vi le împărtășesc și vouă.
Să începem cu:
ÎMPĂRȚIREA TIMPULUI ȘI MANAGEMENTUL STRESULUI
Pentru a putea progresa pe termen lung este necesară și formarea deprinderilor de utilizare eficientă a timpului dedicat studiului. Aceasta presupune:
- alegerea momentelor propice pentru studiu: în concordanta cu perioadele de eficiență maximă ale unei persoane ( la majoritatea oamenilor, înainte de masă și între orele 16-18; sunt însă și perioade diferite, unii lucrează mai bine seara sau chiar noaptea).
Utilizarea eficientă a timpului:
- începeți cu ceva mai ușor, apoi treceți la sarcini mai dificile și păstrați ceva plăcut pentru sfârșit.
- evitați planificarea unor sesiuni de studiu tip maraton.
- încercați pe cât posibil să indreptați potențialii factori care pot distrage atenția (TELEFON, TELEVIZOR, ZGOMOTE,etc).
- învățați să spuneți NU eventualelor tentații.
- monitorizați-vă modul de utilizare a timpului(punând întrebări legate de eficiența cu care a fost utilizat).
- evitarea amânării sarcinilor de lucru propuse. Aceasta presupune stabilirea de planuri de studiu și respectarea acestora. Pe cât posibil, stabiliți-vă obiective lunare, săptămânale și zilnice care să fie specifice(cât mai clare) și realiste(adică bazate pe capacitățile dvs. și oportunitățile reale).
Adesea unii studenți față de elevi sunt supuși unui mai mare stres, datorat faptului că trebuie să îndeplinească mai multe roluri: în plan profesional, familial și nu în ultimul rând rolul de student. Aceste roluri pot intra în conflict, generând stres.În acest caz, este importantă o separare conștientă a rolurilor, o împărțire a timpului pe cât posibil echitabilă între ele. De asemenea, focalizarea atenției pe sarcina momentană este deosebit de importantă: în timpul unei anumite activități nu vă lăsați copleșiți de gânduri de genul ";și mai am atâtea de făcut, și iar nu va reuși totul, xy se va supăra pe mine dacă nu...". Concentrați-vă asupra sarcinii momentane, apoi le abordați pe celelalte, pe rând. Dacă timpul fizic nu ajunge pentru satisfacerea tuturor obiectivelor propuse, stabiliți prioritățile delegați unele activități altora, învățați să renunțați la cele neesențiale. Stresul nu este provocat de factori externi, ci este rezultatul propriei evaluări a situației date, în raport cu resursele disponibile.
(Sfaturi citate din cursul de psihologie școlară- lect.univ.drd. Lemeni Gabriela)
Urmează alte sfaturi benefice în vederea studiului la instrument.

Folk Music în sala de concert

2009-07-07T15:11:00.000+03:00
V-ați intrebat cum am putea traduce Folk music? Muzică populară? Folclor muzical? Leonard Bernstein ne explică într-un mod impresionant!

Ave verum corpus - W.A. Mozart

2009-07-04T23:02:00.001+03:00
Am studiat-o la cursurile de dirijat coral în facultate. O lucrare muzicală care pur și simplu mă copleșește.De fiecare dată când o ascult simt că mă înalț iar la final îmi dau seama că sunt doar un biet om...și o ascult din nou!

Copii care au fost adormiți cu cântece de leagăn în stil baroc

2009-07-04T22:05:00.001+03:00
Voci formate în școala germană.

Barenboim & Beethoven

2009-07-04T08:47:00.001+03:00
Daniel Barenboim...un expert în lumea Beethoven. Frumoasă interpretare!(Sonata nr 14, do minor, op 27, nr2, Moonlight, Presto)

Podium Duo

2009-07-03T22:23:00.001+03:00
Doi muzicieni foarte talentați care îmi sunt tare dragi și m-am gândit că poate sunteți doritori să vedeți cum cântă un profesionist la acest instrument foarte răspândit la noi în țară. Nu intenționez să scriu prea multe despre ei. Vă las să savurați!

Impresionantă dexteritate!

trio(acordeon, chitară, contrabas)

o romanță rusească...

Ce este muzica?

2009-07-01T14:55:00.001+03:00

Nu-i așa că de multe ori ne-am întrebat sau am fost intrebați de profesorii noștrii: Ce este muzica? Unii am știut să dăm un răspuns potrivit alții mai puțin. Nu-i așa că despre muzica clasică putem spune că este procesul de a creea disonanțe, iar mai apoi rezolvarea lor prin anuminte legi. Dar cum putem defini muzica la modul general?
La această întrebare ne-a răspuns Maestrul Sergiu Celibidache, într-un interviu acordat unui reporter la (Revista Das Orchester, nr5 /mai 1976.)

Reporter: Ce înțelegeți sub noțiunea dinamică despre muzică?

Sergiu Celibidache: Da, cum am putea să începem cu sfârșitul? Pentru a ajunge la Munchen nu călătorim prin Munchen! Aș putea să vă explic mai ușor ceea ce nu este o concepție despre muzică - deci una statică- ceea ce muzica nu este

Reporter: Ce este Muzica?

Sergiu Celibidache: Este oare muzică o piesă de muzică pop? Este oare muzică ceea ce se întâmplă în operă sau ceea ce se cântă la cabaret? Este tot muzică ceea ce fredonează Grodeck dimineața în timp ce se bărbierește, sau plânsetul unei bocitoare, sau Lili Marlen? Este o simfonie de Mozart muzică? Chiar și atunci când este dirijată de Fruhbeck? Pentru vechii mei tovarăși de drum, Handschin și Pfrogner, care întotdeauna au luat-o pe o altă cale, da: deoarece - după cum se pretinde - muzicalitatea își are mediul de existență în om însuși, avem de-a face în primul rând cu oameni. Ne conduce oare orânduirea tonală predispusă în om, care își găsește corespondențe în ființa spirituală, spre o deosebire decisivă? Există o deosebire?
Oare ne necesitatea de exprimare a ceea ce produce rezonanță în ființa spirituală, indiferent ce, cum și unde se exprimă, se poate considera deja muzică? Sau muzica devine abia atunci când simțămintele care vin din adânc sau de oriunde - oricât de strânse ar fi interrelațiile cu armonia sferelor - sunt orânduite, reflectate și plăsmuite de către rețiune într-o unică evoluție?Da, ce este muzica?
Pentru început muzica nu este nimic - muzica nu există ca o formă directă, durabilă, reală, prezentă în lume - așa cum există oameni, partituri sau viori: EA DEVINE. Ea trebuie adusă în situația de a lua ființă, fără a putea vreodată să ia o formă statică, prezentă sau existentă în lumea materială.

Stagiunea estivală a Plimbărilor muzicale la Cisnădioara

2009-06-29T21:47:00.001+03:00

În ciuda faptului că verile românilor sunt invadate din punct de vedere muzical numai de muzică ușoară sau aș putea spune foarte ușoară, între 28 iunie și 23 august, în fiecare duminică începând cu orele 18, va avea loc Stagiunea Estivală a Plimbărilor muzicale la Cisnădioara, în cadrul Bisericii Evanghelice din Cisnădioara. La acest eveniment vor participa diferite ansambluri camerale care vor susține concerte de muzică barocă, acompaniamentul fiind realizat la una din cele mai vechi orgi transilvănene care s-a păstrat la Cisnădioara.

Programul Concertelor:

28 iunie: Corul Bach din Sibiu Kurt Philippi
05 iulie: Ansamblul con slancio Victor Rădulescu
12 iulie: Quartetto Brassovia Paul Cristian
19 iulie: Ansamblul Cantate Domino Ursula & Kurt Philippi
26 iulie: Ansamblul Fior di Suono Erich Türk
02 august: Ansamblul Concertino Johanna Halmen
09 august: Corul de Cameră Cantores vivaces Marianne Seiwerth Galbacs
16 august: Duo Orgă si Vioară Teodora Cîrciumaru
23 august: Ansamblul Fonte di Gioia Amalia Goje

Stagiunea estivală de concerte de orgă

2009-06-29T00:07:00.001+03:00

Stagiunea estivală de concerte de orgă din cadrul Bisericii Evanghelice din Sibiu,a început de miercuri 24 iunie și va continua în fiecare miercuri până în 9 septembrie. Primul concert a fost susținut de Ursula Philippi.
Soliste vor fi Dana Păcurar(sopran)și Maria Pop(alto)care vor interpreta duete de Felix Mendelssohn Bartholdy, alături de alți invitați din tară și străinătate. Uitându-mă pe program , mare mi-a fost bucuria văzând că în 29 iulie va concerta profesorul meu de orgă Garai Zsolt. Ii doresc mult succes!

Programul Stagiunii :
24 iunie: Ursula Philippi
1iulie: Eckart Schlandt
8 iulie: Noémi Bognár
15 iulie: Stefan Donner
22 iulie: Peter Kleinerth
29 iulie: Zsolt Garai
5 august: cvartetul Arcadia
12 august: Wilhelm Schmidts
19 august: Heinrich Wimmer
26 august: Zsuzsa Kostyák
1 septembrie: Katalin Boldizsár
9 septembrie: Ursula Philippi